Universitățile trebuie să scape de birocrație, să își adapteze curricula și să schimbe procedurile de recunoaștere a diplomelor din străinătate, pentru a beneficia de noile politici universitare europene, a atras atenția Klaus Iohannis. Prezent la prima reuniune din acest an a Consiliului Rectorilor, președintele a declarat că este nevoie de “proceduri rapide de recunoaștere a diplomelor și de politici de atragere a talentului”, adăugând că “este în interesul universităților să militeze pentru astfel de schimbări”.
„Anul trecut, în cadrul Consiliului European de la Göteborg, s-au pus bazele unor schimbări potențial revoluționare ale modului în care funcționează învățământul superior din Europa. Între altele, se vor organiza universități europene sub formă de consorții și vor crește fondurile alocate pentru mobilitatea studenților și a cadrelor didactice. Toate aceste oportunități necesită o adaptare rapidă. Sunt esențiale debirocratizarea, existența unui personal administrativ calificat și adaptarea curriculară. Adaptarea presupune și proceduri rapide de recunoaștere a diplomelor și politici de atragere a talentului. Este în interesul universităților să militeze pentru astfel de schimbări„, a declarat Iohannis.
„Pe fondul declinului demografic, numărul studenților a scăzut, lucru cu atât mai îngrijorător cu cât ponderea tinerilor care ajung să finalizeze studiile universitare ne plasează pe ultima poziție din Uniunea Europeană.
Nevoia de specialiști a economiei românești nu este acoperită adecvat în clipa de față de absolvenți și nu există o evidență clară a inserției acestora pe piața muncii„, a atras atenția președintele.
Liderul de la Cotroceni a precizat că, “Într-o măsură chiar mai mare decât educația, activitatea de cercetare, un veritabil catalizator pentru dezvoltarea economică și un garant al competitivității României, se realizează din ce în ce mai mult datorită consorțiilor și colaborărilor internaționale. Universitățile trebuie, așadar, să își axeze eforturile pe dezvoltarea unor centre de cercetare bine finanțate și cu personal calificat, cu recunoaștere internațională și care să atragă talente din întreaga lume. În acest demers, le-ar fi extrem de util dacă ar beneficia de finanțare adecvată și de un cadru legislativ mai puțin birocratic, care să asigure un mediu cu adevărat competitiv în alocarea de fonduri și care să clarifice rolul fiecărui tip de entitate de cercetare – universitate, institut de cercetare sau companie. Acestea nu sunt nici pe departe niște cerințe ieșite din comun, ci, dimpotrivă, sunt necesare pentru ca educația superioară din România să se alinieze celei europene.”.
- Amintim că proiectul fanion de cercetare din România, Laserul de la Măgurele, suferă cele mai vizibile efecte ale unei proceduri greoaie de recunoaștere și echivalare a studiilor din afară. Directorul ELI-NP, Nicolae Zamfir, a cerut public în dese rânduri schimbarea procedurilor, după ce a fost pus în imposibilitatea de a aduce în cel mai mare proiect de cercetare pe laseri din lume cercetători din SUA, din țări asiatice sau sud-americane.
Iohannis a recuperat în discurs faptul că atât Ministerul Educației, cât și Ministerul Cercetării sunt fără miniștri plini într-un moment simbolic pentru învățământ, după ce în discursul de la deschiderea anului universitar nu a făcut nicio referire critică concretă la situația învățământului superior.
„Chiar dacă la Centenar am început anul universitar cu provizorate atât la Ministerul Educației, cât și la Ministerul Cercetării, sunt convins că sunteți printre cei care vă doriți stabilitate, coerență și viziune în perioada următoare„, le-a transmis Klaus Iohannis rectorilor.
Președintele a atras atenția că în universități „se formează cadrele didactice din educația preuniversitară, iar calitatea acestor programe are un impact decisiv asupra performanței elevilor noștri. Orice reformă a carierei didactice va trebui să implice universitățile, care, la rândul lor, trebuie să își adapteze programele de formare. Propunerile de reformă curriculară, organizarea examenelor și realizarea materialelor didactice depind și ele de implicarea mediului universitar, mediu care poate facilita crearea unei punți între nevoile sistemului și ultimele inovații sau tendințe pe plan european sau global„.
Iohannis nu a făcut, însă, nicio referire concretă la masteratul didactic prevăzut de Legea educației încă de acum 7 ani, rută de formare didactică în concordanță cu cea promovată de statele cu rezultate bune la PISA, dar ignorat atât de universități, cât și de miniștrii educației din 2012 până în prezent.
În finalul discursului, Iohannis a amintit de proiectul România educată, fără a rosti nici de această dată un termen clar la care va prezenta concluziile demersului. „Consiliul Național al Rectorilor a fost un partener de nădejde în acest demers și vă mulțumesc pe această cale! Vom lansa, în curând, rezultatele proiectului, așa că vă invit, stimați rectori, să ne oferiți în continuare opiniile dumneavoastră pe marginea documentelor elaborate„, a afirmat președintele.
Citește aici discursul integral al președintelui Klaus Iohannis
Sursa: Facebook
Ștefan Lefter
Ș.L.
Redacția
