Nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor români este „un fenomen extrem de îngrijorător și din păcate acest fenomen nu se găsește doar la tineri, se găsește și în societate la modul general” a spus joi președintele Klaus Iohannis, la o conferință de presă.
Întrebat cum vede cifrele Raportului Național privind nivelul de literație din România, care spune că 42% dintre elevii români nu pot interpreta o informație și nu pot construi idei proprii, Iohannis a răspuns:
„Este un fenomen extrem de îngrijorător și din păcate acest fenomen nu se găsește doar la tineri, se găsește și în societate la modul general. Este unul din motivele pentru care am considerat că e nevoie de un program național, de România Educată pentru a îmbunătăți baza. Partea care a revenit Administrației Prezidențiale s-a terminat, am pregătit, conceputul pachetul și l-am dat Guvernului ca să tranforme acest concept în text de lege care va fi supus atenției Parlamentului. Aici suntem în momentul de față, este nevoie de creșterea calității actului educațional, este nevoie de îmbunătățirea finanțării, este nevoie de îmbunătățirea cadrului general pentru cariera didactică și pentru a o face mai atractivă, dacă nu o să avem tineri care doresc să fie profesori, nu o să avem profesori. Întreg sistemul trebuie centrat pe elev, pe student, să-i creeze cadrul și motivația, să fie suficient de flexibil pentru ca fiecare tânăr român să-și găsească locul lui, să-și construiască viața și o carieră cu care să se simtă satisfăcut”.
Declarația, la minutul 26:00 în video-ul de mai jos:
Declarația vine și în contextul în care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a devansat pentru a doua oară termenul la care va fi implementată România Educată într-o nouă lege a Educației. Inițial, proiectul de lege trebuia finalizat până la sfârșitul anului trecut, dar a fost înaintat calendarul pentru septembrie 2022. Joi, Sorin Cîmpeanu a vorbit despre o transpunere în lege care să fie valabilă abia în septembrie 2023. Mai multe detalii aici.
În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat prin interpretarea și argumentarea unor ipoteze, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza detaliilor accesate și nu pot trata informația în raport cu un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare), este una dintre concluziile Raportului național privind nivelul de literație din România. Testele au fost completate de peste 47.000 de elevi din toate regiunile țării pe o perioadă de 15 luni.
- cuvântul „literație” nu există în Dicționarul ortografic ortoepic si morfologic (DOOM), care reprezintă norma limbii române.
Diana Ghimiși
Ramona Florea
Redacția
3 comments
Pana in prezent, demersurile invocate in programul „Romania Educata” nu fac decat sa sprijine apetenta elevului majoritar catre mediocritate. Analfabetismul functional nu este consecinta scolii de proasta calitate, ci repercursiunea directa a manelizarii societatii romanesti. Unii profesori, slab pregatiti sau vulgari in sala de clasa, contribuie la starea de fapt a lucrurilor. In scoala mea, elevii din ciclul primar (de la clasa a 3-a in sus) precum si cei din gimnaziu se striga intre ei „c***e. Inclusiv fetele. Cel putin 100 de elevi din gimnaziu se striga asa chiar si in ore, cu profesorul de fata. Doar cativa mai si citesc o carte sau vorbesc frumos. Avem inclusiv elevi care joaca zilnic la pacanele online. Din cate am observat, vorbind si cu multe alte cunostinte din tara, situatia descrisa de mine este generala.
Din engl. literacy fikusul adormit si consiliera cugetatoare au inventat „literatie”.
Din respect pentru aceste somitati cuvantul ar trebui inclus urgent in toate dictionarele.
Atata timp cat va domina in invatamant fenomenul de uzurpare a respectului elevilor fata de profesori, starea de diletantism se va perpetua in „Romania educata”.
Divertismentul excesiv, lipsa ocuparii unui loc de munca pe principiul profesionalismului, a exigentei in raport cu promovarea in etapele urmatoare de invatamant, disolutia valorilor si mentalitatea deficitara ce arunca in atama tul in desuetudine, vor conduce la o degringolada si mai accentuata in scoli si decadenta scolii romanesti la toate nivelurile, aceasta ramanand o realitate paralela si devalorizarea educatiei in mod ireversibil. Tehnologia, care ar fi putu duce la un progres substantial, a ajuns sa franeze invatamantul si mai rau.