Jocurile de noroc au fost „încercate” de aproape un sfert dintre liceeni cu vârste de până la 18 ani, iar 1 din 8 a avut prima interacțiune cu acestea înaintea vârstei de 14 ani – Raport: Intervențiile de prevenție trebuie gândite pentru vârste mai mici de 18 ani, ideal din gimnaziu

260 de vizualizări
Sursa: Cercetare CeSIP – jocuri de noroc in randul liceenilor, 2025
Jocurile de noroc, la care, teoretic, legea interzice accesul minorilor, atrag un număr foarte mare de elevi, începând chiar de la vârste mai mici de 14 ani,  iar ele „nu mai reprezintă un fenomen marginal în rândul adolescenților”, potrivit unui studiu realizat recent în rândul liceenilor. Dintre adolescenții care apelează la astfel de jocuri, circa o cincime o fac zilnic, iar aproape 1 din 7 o face de 1-2 ori pe săptămână.
  • Studiul „Betting on a better future – Un studiu privind jocurile de noroc în rândul adolescenților din România” a fost publicat în iunie și semnalat de HotNews.ro, recent, aici. Cercetarea realizată de Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP), cu sprijinul Ambasadei Franței și al Institutului Francez, include o componentă extinsă de prezentare a cadrului economic și de reglementare din România și din alte țări, precum și rezultatele unui sondaj în rândul liceenilor.
  • Despre cercetarea sociologică, se menționează că s-a desfășurat online, în decembrie 2024-februarie 2025, în rândul a 942 de liceeni (respondenți validați), datele fiind ponderate pentru a reflecta structura publicului vizat. Marja de eroare estimată este de +/-3,2% pentru un nivel de încredere de 95%

Studiul arată că aproape un sfert (22,4%) dintre liceenii români participanți au spus că au participat cel puțin o dată la jocuri de noroc – o cifră care „indică o prevalență semnificativă, mai ales în vedere vârsta fragilă a respondenților și accesibilitatea crescută a ofertelor de jocuri de noroc”. 

Vârful declarat de inițiere, în rândul celor care au apelat la jocuri de noroc, este în jurul vârstei de 16 ani – 25,12%. Dar un procent la fel de mare – 23,85% – spun că au debutat la vârste sub 14 ani, însemnând că aproximativ 1 din 8 liceeni participanți la studiu au avut contact cu jocurile de noroc înaintea acestei vârste – vezi graficul din deschiderea articolului

  • La 18 ani spun că au început să „joace” circa 15% dintre liceeni, iar la 14 ani – 14%.

Autorii raportului notează, în aceste condiții, că „inițierea are loc adesea la vârste foarte fragede”, iar „intervențiile de prevenție trebuie gândite pentru o vârstă-țintă mai mică decât 18 ani, ideal chiar în ciclul gimnazial”.

Analiza citată arată că prevalența jocurilor de noroc crește odată cu vârsta, că este mult mai ridicată în mediul rural și în rândul băieților. Cei mai mulți liceeni care apelează la astfel de activități o fac „din când în când/ocazional”, fiind urmați de cei care joacă zilnic.

Astfel:

Dacă aproximativ 15% dintre elevii de 14 ani spun că au practicat jocuri de noroc, ponderea jucătorilor crește la aproape 20% la 15 ani, iar după o curbă de scădere la 16 ani crește din nou la aproape 25% în cazul elevilor de 17 ani și peste 33% în rândul tinerilor de 18 ani. „Această creștere graduală indică faptul că odată cu apropierea de vârsta majoratului, comportamentele de risc devin mai frecvente și mai normalizate”, arată autorii studiului.

Sursa: Raport CeSIP – Jocuri de noroc liceeni 2025

După mediul de rezidență, analiza observă o pondere mai mare a elevilor din rural (25%) care spun că au apelat la jocuri de noroc, în comparație cu cei din urban (21%).

Iar băieții sunt de aproximativ două ori mai predispuși decât fetele să apeleze la jocuri de noroc (circa 36% dintre băieți, comparativ cu aproape 20% pentru fete).

Sursa: Raport CeSIP – Jocuri de noroc liceeni 2025

Întrebați cât de des practică astfel de activități, respondenții care apelează la jocuri de noroc au răspuns, de cele mai multe ori (52,63%), că o fac ocazional sau din când în când. Dar o cincime (20,91%) au spus că joacă zilnic. 13,83%, adică aproximativ 1 din 7, joacă de 1-2 ori pe săptămână, iar 12,63% – de aproximativ 1-3 ori pe lună.

Sursa: Raport CeSIP – Jocuri de noroc liceeni 2025

Potrivit raportuluI:

„Din punct de vedere al frecvenței de participare pe fiecare tip de joc, datele arată că:

• Pentru majoritatea categoriilor, adolescenții declară o practicare ocazională sau foarte rară.

• Totuși, există un subgrup restrâns care practică unele tipuri de jocuri săptămânal sau chiar zilnic, în special în zona pariurilor sportive și a păcănelelor.”

Citește și:
Semne ale dependenței de jocuri de noroc la tineri, de la psihologul Diana Gheletiuc
Elevii nu au voie să folosească țigări electronice în școli sau să organizeze și să participe la jocuri de noroc, chiar și în cadrul activităților extrașcolare organizate de profesori – prevederi în ROFUIP 2024
Organizația Salvați Copiii cere Parlamentului României interdicția oricărei forme de publicitate a jocurilor de noroc, inclusiv online. Sălile de jocuri de noroc să fie la o distanță de cel puțin 300 de metri de școli, solicită organizația – documente
Bulgaria a interzis cele mai multe forme de publicitate la jocurile de noroc, inclusiv pe panourile publicitare din apropierea școlilor

1 comment
  1. adică profesorii să facă prevenție și sportivii și vedetele reclama la jocuri de noroc pe tv…
    strâmbă tara….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Suspiciuni de licitație cu dedicație la Ministerul Educației. Instituția vrea să atribuie, pe 4 milioane de lei, elaborarea standardelor de evaluare a elevilor din clasele P-VIII unei firme sau asocieri de firme cu 4 experți cheie care să mai fi aplicat 6 testări standardizate digitalizate

Ministerul Educației, prin Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), a relansat procedura de licitație publică pentru achiziția, cu 4 milioane de lei, de standarde naționale de evaluare…
Vezi articolul

VIDEO Dragoș Iliescu: În pandemie aproape s-a triplat numărul copiilor cu nivel modest de performanță / Școala digitală așa cum se face acum are costuri serioase pentru acești copii, pentru țară și pentru societatea românească

În pandemie aproape că s-a triplat numărul copiilor cu un nivel modest de performanță, a spus profesorul Dragoș Iliescu, expert internațional în testare, colaborator OECD și fondator BRIO, în cadrul…
Vezi articolul

Matematica și motivul notelor mici, la subiecte mai simple decât acum 10 ani – Oana Moraru: Ora de matematică trebuie să fie oră de formare a gândirii logice, nu de bifat file de exerciții

„Unul din motivele pentru care gândirea logico-matematică nu se mai dezvoltă suficient la copiii noștri și avem din ce în ce mai mulți elevi cu dificultăți reale la gimnaziu sau…
Vezi articolul

SURSE Părinți „nelegitimi” în conducerea școlilor: Incompatibilități în Consiliile de Administrație ale școlilor acceptate de Legea Deca le permit reprezentanților consiliilor locale care sunt și părinți cu elevi în acea școală să intre în forul de conducere al unității

Incompatibilități în conducerea școlilor, acceptate de Legea Deca, avertizează mai mulți profesori pentru Edupedu.ro. Concret, părinții au dublă reprezentare în Consiliile de Administrație ale grădinițelor, școlilor și liceelor care au…
Vezi articolul

Mircea Miclea, analiză dură a rezultatelor de la Evaluarea Națională 2020: Acuz direct și brutal clasa politică. Din 2014 noi știam că rata de eșec școlar este între 20 și 30% / Nici măcar nu se începe școala din 1 septembrie, ca rezervă pentru cazul în care vine iar în iarnă pandemia

Rata de succes de 76% anunțată de Ministerul Educației la Evaluarea Națională 2020 ascunde 10.000 de elevi care n-au mai ajuns din clasa a VII-a până la examen și alți…
Vezi articolul