Jurnaliștii care fac tranziția în relații publice sau comunicare se confruntă adesea cu tensiuni etice și conflicte între obiectivitate și loialitatea față de organizațiile pentru care lucrează, arată un studiu recent la care a participat o profesoară de la Universitatea din București

215 vizualizări
Foto: © Pattanaphong Khuankaew | Dreamstime.com
Mobilitatea între jurnalism și comunicare nu este o simplă schimbare de carieră, ci are implicații asupra identității profesionale și a rolului social al presei, arată un studiu la care a participat profesoara Anca Anton de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC), Universitatea din București. Cercetătoarele Anna Jupowicz-Ginalska și Monika Kaczmarek-Śliwińska de la Universitatea din Varșovia, Polonia au fost, de asemenea, implicate în studiu, informează FJSC, printr-un comunicat.
  • Studiul a fost publicat în data de 12 septembrie în „Corporate Communications: An International Journal”, o revistă de cercetare indexată în cele mai importante baze de date internaționale pentru literatura științifică printre care Web of Science şi Scopus, cu un factor de impact Clarivate Analytics de 3,3 în anul 2024.

Studiul, ”Professional fluidity between the media and the communication industries”, arată că profesioniștii care fac aceste tranziții în relații publice sau comunicare poartă cu ei valorile jurnalistice, dar „ajung adesea să se confrunte cu tensiuni etice și conflicte între obiectivitate și loialitatea față de organizațiile pentru care lucrează”.

Cercetarea mai arată că presiunile comerciale din mass-media determină tot mai mulți jurnaliști să se orienteze către relații publice și comunicare instituțională. Această tendință ridică însă un semnal de alarmă: jurnalismul riscă să își piardă forța critică și rolul de „câine de pază” al democrației, mai este precizat în comunicat.

”Professional fluidity between the media and the communication industries” atrage atenția și asupra contextului mai larg, în care „precaritatea structurală și dinamica a ceea ce este definit drept capitalismul digital transformă mobilitatea profesională într-un amestec de libertate și insecuritate. În același timp, apar tot mai multe roluri hibride – precum jurnalismul de brand – care șterg liniile de demarcație tradiționale dintre informare și advocacy”, subliniază cercetarea.

Studiul mai arată că principalii factori care motivează aceste tranziții sunt dorința unor condiții de muncă mai bune, stabilitatea locului de muncă, oportunitățile de dezvoltare a carierei și nevoia de adaptare personală. Dacă pentru organizații aceste schimbări aduc beneficii, pentru profesia jurnalistică ele pot reprezenta o vulnerabilitate, unii practicieni considerând trecerea către relații publice drept un „compromis” față de valorile jurnalistice.

„Cercetarea noastră arată că fluiditatea profesională este o realitate care schimbă atât carierele individuale, cât și peisajul media în ansamblu. Este nevoie de reflecție și politici menite să protejeze independența jurnalismului, dar și să recunoască noile forme de comunicare”, subliniază dr. Anca Anton, potrivit sursei menționate.

Studiul integral este disponibil aici

Foto: © Pattanaphong Khuankaew | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Câte 500 de euro pe semestru pentru fiecare profesor care urmează cursuri de conversie profesională într-o universitate, acordați de Ministerul Educației prin proiectul ROSE – adresa trimisă rectorilor din țară și condițiile pentru universități

Profesorii care doresc să participe la programe de conversie profesională în universități pot primi câte 500 de euro pe semestru de studii și, astfel, până la 1.500 sau 2.000 de…
Vezi articolul

Sindicatele din educație cer suspendarea transferului profesorilor itineranți și de sprijin de la școli la centrele de asistență educațională – CJRAE, după publicarea procedurii în Monitorul Oficial: Nu a fost dezbătută cu partenerii sociali

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” solicită suspendarea aplicării ordinului Ministerului Educației nr. 7868/2024, care reglementează transferul profesorilor itineranți și de sprijin către…
Vezi articolul

Liderul sindical Marius Nistor critică procedura prin care profesorii ar trebui să declare meditațiile, pusă în dezbatere publică: A veni și a cere de la cine dai meditații din ce clasă și alte date suplimentare, a veni cu un responsabil care să urmărească procedura e deja prea mult. Era necesară o simplă declarație

Liderul Federației Sindicatelor din Educație, Marius Nistor, spune că procedura prin care profesorii din școli și licee ar urma să declare în fiecare an cu cine fac meditații este prea…
Vezi articolul

Lucian Ciolan, prorectorul Universității București: Ca să-și facă treaba bine un profesor are nevoie de sisteme de sprijin permanente în care trebuie investit „aproape cu egală atenție” cât investim în salariu

Lucian Ciolan, prorector al Universității București, a spus că profesorii au nevoie de sisteme de sprijin permanente și în care trebuie investit „aproape la fel ca în venitul pe care…
Vezi articolul