Jurnalul virologului Mihnea Boștină, în anul coronavirusului: Vine primăvara. Și cu ea, speranța că SARS-CoV-2 o să urmeze prin anotimpuri o traiectorie similară cu cea a gripei – Savantgarde.ro

[jp_post_view]
Sursa foto: University of Otago
„Dacă de eficiența diferitelor combinații de medicamente antivirale existente nu sîntem încă siguri, dacă momentul cînd un vaccin va fi gata este încă neclar în viitor, pe un lucru ne putem baza: vine primăvara. Și cu ea, speranța că SARS-CoV-2 o să urmeze prin anotimpuri o traiectorie similară cu cea a gripei”, scrie virologul Mihnea Boștină, într-un jurnal preluat de publicația Savantgarde.ro.

Mihnea Boștină este specialist în virologie, ramură a microbiologiei care studiază virusurile, la Universitatea Otago din Noua Zeelandă. A lucrat în institute de cercetare prestigioase, precum Institutul Max Planck din Germania, Școala Medicală Harvard din Statele Unite, și Universitatea McGill din Canada, a relatat și Radio Europa Liberă, care a realizat un interviu cu acesta.

Jurnalul virologului Mihnea Boștină – publicat de Savantgarde.ro

16 martie: Anotimpuri virale

Dacă de eficiența diferitelor combinații de medicamente antivirale existente nu sîntem încă siguri, dacă momentul cînd un vaccin va fi gata este încă neclar în viitor, pe un lucru ne putem baza: vine primăvara. Și cu ea, speranța că SARS-CoV-2 o să urmeze prin anotimpuri o traiectorie similară cu cea a gripei.

Cel puțin 68 de maladii infecțioase au un caracter sezonier, dar fiecare boală își are propriul mod de a reacționa la schimbările de temperatură sau umiditate. Ce se poate vedea, însă, din graficul prezentat în linkul de mai jos este că în multe cazuri există o creștere a cazurilor în lunile de iarnă, urmată de o scădere in lunile calde.

Cea au în comun acești viruși este structura. Gripa, varicela, rujeola sînt cauzate de viruși cu un genom învelit într-o membrană. Iar această membrană este mult mai sensibilă la temperatură sau uscăciune. Una peste alta, vedem că infecțiile predomină cam o treime din an.

 

Sursa foto: University of Otago

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Dorel Banabic, președintele interimar al CNATDCU, consiliul care verifică doctoratele de plagiat: Nu am primit nicio sesizare până acum legată de teza de doctorat a premierului / Care este procedura pentru sesizarea și analiza unui plagiat

„Personal nu am primit nicio informare de la Secretariatul CNADTCU până acum, că ar exista o astfel de sesizare”, a declarat pentru Edupedu.ro profesorul universitar Dorel Banabic, președintele interimar al…
Vezi articolul

EXCLUSIV DOCUMENT Răspunsul interzis la publicare de ministrul Daniel David, conceput de cercetătorii din științele educației: Norma didactică a profesorilor din România NU este sub media Uniunii Europene, în Germania plata cu ora este între 23 și 40 de euro/oră, iar în Franța 88% dintre profesori au cel puțin o normă de ore suplimentare plătite cu 40 euro/oră / Banii de burse trebuia păstrați în educație

Cenzură fără precedent în istoria recentă aplicată de un ministru al Educației și Cercetării asupra cercetătorilor: ministrul Daniel David a refuzat să facă publică analiza realizată de Institutul de Științe…
Vezi articolul

ULTIMA ORĂ Academia Română și-a ales noi membri: filosofii Mircea Flonta și Ilie Pârvu devin academicieni titulari, Vasile Pușcaș, fostul negociator-șef cu UE, este membru corespondent, iar mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuț, membru de onoare

Academia Română și-a ales pe 15 septembrie noi membri: filosofii Mircea Flonta și Ilie Pârvu, precum și fizicianul Ladislau Vékás au devenit acum membri titulari ai forului. Vasile Puşcaş, fostul…
Vezi articolul