Jurnalul virologului Mihnea Boștină, în anul coronavirusului: Vine primăvara. Și cu ea, speranța că SARS-CoV-2 o să urmeze prin anotimpuri o traiectorie similară cu cea a gripei – Savantgarde.ro

[jp_post_view]
Sursa foto: University of Otago
„Dacă de eficiența diferitelor combinații de medicamente antivirale existente nu sîntem încă siguri, dacă momentul cînd un vaccin va fi gata este încă neclar în viitor, pe un lucru ne putem baza: vine primăvara. Și cu ea, speranța că SARS-CoV-2 o să urmeze prin anotimpuri o traiectorie similară cu cea a gripei”, scrie virologul Mihnea Boștină, într-un jurnal preluat de publicația Savantgarde.ro.

Mihnea Boștină este specialist în virologie, ramură a microbiologiei care studiază virusurile, la Universitatea Otago din Noua Zeelandă. A lucrat în institute de cercetare prestigioase, precum Institutul Max Planck din Germania, Școala Medicală Harvard din Statele Unite, și Universitatea McGill din Canada, a relatat și Radio Europa Liberă, care a realizat un interviu cu acesta.

Jurnalul virologului Mihnea Boștină – publicat de Savantgarde.ro

16 martie: Anotimpuri virale

Dacă de eficiența diferitelor combinații de medicamente antivirale existente nu sîntem încă siguri, dacă momentul cînd un vaccin va fi gata este încă neclar în viitor, pe un lucru ne putem baza: vine primăvara. Și cu ea, speranța că SARS-CoV-2 o să urmeze prin anotimpuri o traiectorie similară cu cea a gripei.

Cel puțin 68 de maladii infecțioase au un caracter sezonier, dar fiecare boală își are propriul mod de a reacționa la schimbările de temperatură sau umiditate. Ce se poate vedea, însă, din graficul prezentat în linkul de mai jos este că în multe cazuri există o creștere a cazurilor în lunile de iarnă, urmată de o scădere in lunile calde.

Cea au în comun acești viruși este structura. Gripa, varicela, rujeola sînt cauzate de viruși cu un genom învelit într-o membrană. Iar această membrană este mult mai sensibilă la temperatură sau uscăciune. Una peste alta, vedem că infecțiile predomină cam o treime din an.

 

Sursa foto: University of Otago

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Bugetul Cercetării scade ca procent din PIB în 2024, în pofida unei creșteri simbolice în valoare nominală. La începutul anului, fostul premier Ciucă, președinte PNL, vorbea de 1% din PIB pentru Cercetare, ministrul PSD Bogdan Ivan s-a declarat, apoi, „realist”

Bugetul alocat pentru cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare pentru 2024, sub umbrela Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) urmează să crească în valoare nominală cu 0,13% față de 2023, potrivit proiectului…
Vezi articolul

VIDEO „Sentimentul e că nimănui nu-i pasă de cercetare” – ministrul Ciprian Teleman după audierile din Comisia pentru știință și tehnologie din Parlament / 2 miliarde de euro din PNRR ar „compensa” bugetul de 0,14% din PIB pentru cercetare

“Sentimentul cu care am ieșit din comisie este că nimănui nu-i pasă de cercetare”, a spus ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării joi, după ce a ieșit din audierile din Comisia…
Vezi articolul

Un jurnal de știință și teologie publicat în România, la Iași, are aceeași cotă ca revistele Nature și Science pentru profesorii și cercetătorii din Polonia, conform unei noi liste de evaluare a publicațiilor academice / Lista, care întărește poziția jurnalelor teologice, e criticată de universitarii polonezi

O serie de schimbări introduse recent de Ministerul Educației din Polonia acordă o valoare superioară articolelor publicate în în jurnalele academice dedicate teologiei, articole care sunt cotate acum la fel…
Vezi articolul