Ministrul Cercetării, Dezvoltării și Inovării, Ciprian Teleman (USR-PLUS), a publicat la sfârșitul săptămânii trecute un raport de activitate pe primele șase luni de mandat, spunând că urmează să publice zilele acestea și un raport pentru ultime luni. El publică raportul în contextul crizei politice care pune față în față partenerii de guvernare PNL și USR-PLUS. În raportul de activitate, principalele realizări listate sunt procesul abia lansat de evaluare externă a sistemului național de cercetare-dezvoltare-inovare, cu sprijinul Comisiei Europene, respectiv PNRR – componentele de cercetare și digitalizare, pentru care România așteaptă încă aprobarea Bruxelles-ului.
Evaluarea externă a sistemului național CDI este programată în intervalul 30 iunie 2021 – 30 aprilie 2022, iar procesul se află abia la început. Legat de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care ministerul listează în raportul de activitate atât reforme propuse, cât și investiții așteptate, România așteaptă încă aprobările de la Bruxelles, ministrul Investițiilor, Cristian Ghinea, spunând în weekend că documentele legale finalizare privind PNRR au fost trimise vineri seară la Comisia Europeană, pentru a fi respectat calendarul de aprobare pentru septembrie.
Raportul de activitate amintește că ministerul a avut o execuție bugetară de 64,3% în primul semestru, cu o execuție de 95,5% în domeniul cercetării și de 5,6% la capitolul comunicații.
Printre activități și realizări mai sunt menționate:
- O lege în domeniul comunicațiilor (5G); 3 legi și 4 proiecte de hotărâri de guvern aflate pe circuitul de avizare, 2 proiecte de HG și o ordonanță aprobate de guvern
- Investiții în INCD-uri făcute în baza bugetului de stat
- Competițiile de proiecte lansate de minister în prima parte a anului
- Diverse activități în relația cu unele instituții subordonate/asociate
- Diverse activități administrative și concursuri în minister, răspunsuri și adrese în relația cu parlamentul
- Activități în domeniul fondurilor europene
Costin Ionescu și Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
Dacian Dolean
Costin Ionescu
1 comment
In realitate nu s-a schimbat nimic in cercetarea din Romania de la reaparitia ministerului. Gurile rele din Magurele anticipeaza o inchidere a cercetarii, lucru deja inceput cu ELI-NP-ul. De fapt nici nu se poate schimba ceva, cei mai buni cercetatori sunt demult la pensie sau aproape de pensie, iar cei mai tineri nu au de unde sa invete, nu exista prea multe grupuri competitive in activitate. Exista si un „gap” semnificativ demografic, o nisa care nu poate fi acoperita. Daca nu se face ceva in curand nu va mai exista nicio activitate de cercetare in Romania, se vor importa tehnologii cu totul, cercetarea a fost si ramane rezervata tarilor bogate care isi permit asa ceva. Dar totusi se mai poate face ceva – pe de o parte se pot crea parteneriate intre institutele de cercetare si cele din vest, parteneriate care pot conduce la un transfer tehnologic de cunoastere, cu conditia ca cercetarea sa fie finantata corespunzator. Pe de alta parte se pot realiza stagii de cercetare (ca in timpul comunismului) de cateva luni pe an (1-2) obligatoriu la institutii de top pentru cercetatorii juniori si cu experienta, precum si pentru doctoranzi. Exista o nisa care poate fi acoperita de Romania, cum ar fi: inteligenta artificiala, machine learning, big data, etc. Dar cine sa finanteze toate aceste lucruri? Reforma activitatii de cercetare este dificila, iar rezultatele apar dupa minim 5 ani! Nici daca incepeam sa reformam cercetarea acum 30 de ani nu terminam in prezent.