Reprezentanți ai autorităților locale, județene și ai inspectoratelor școlare, directori de unități de învățământ, reprezentanți ai patronatului producătorilor și distribuitorilor de lapte, elevi, profesori, părinți – cu toții vor participa, miercuri, de la ora 14:00, la Timișoara, la dezbaterea „Lapte și Carte”, organizată cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Timiș și Consiliul Județean Timiș.
- Dezbaterea este a doua din această serie, după ce pe 15 martie a fost primul eveniment de acest fel, la Iași.
Dezbaterea își propune să aducă în prim-plan exemplele de bună practică în implementarea Programului pentru școli, dar și să identifice soluții pentru problemele care continuă să afecteze distribuția laptelui și a produselor lactate către elevi, prin oferirea unui cadru de dialog în care fiecare parte implicată să-și poată susține opinia și să poată prezenta expertiza sa în acest domeniu.
Moderat de jurnalistul Mihai Peticilă, co-fondator Edupedu.ro, evenimentul va reuni reprezentanți din Timiș și județele învecinate, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Bihor, ai autorităților publice locale și județene, inspectoratelor școlare județene, centrelor județene ale Agenției pentru Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), directori de școli, producători de lactate / procesatori și distribuitori de produse lactate, precum și reprezentanți ai asociațiilor de elevi și asociațiilor de părinți. Dorin Cojocaru, președintele APRIL (Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, alături de reprezentanți ai Consiliului Județean Timiș și Inspectoratului Școlar Județean Timiș vor deschide dezbaterea de la Timișoara.
Peste 62.000 de elevi şi preşcolari din învăţământul preuniversitar de stat și din învăţământul particular sunt beneficiari ai acestui program în județul Timiș. Pentru distribuția laptelui către aceste școli, Consiliul Județean a încheiat anul acesta un acord cadru pe o durată de 4 ani, ceea ce ar putea elimina întârzierile în distribuția produselor în timpul anilor școlari viitori.
Măsuri educative, prin promovarea unor comportamente de consum sănătos când vine vorba de alimente în programul cu finanțare europeană
Programul pentru școli (cunoscut și sub numele de Lapte și corn) a fost inițiat ca program national în 2002, iar din 2007 a devenit program european. Programul pentru școli a fost extins, în 2023, cu încă 6 ani — pentru perioada 2023-2029. Pe lângă distribuția laptelui și a produselor lactate către copii, programul prevede si măsuri educative, prin promovarea unor comportamente de consum sănătos când vine vorba de alimente. De asemenea, este și un sprijin pentru producătorii și procesatorii de lapte din România. Astfel, Programul pentru școli a devenit unul dintre cele mai cunoscute programe implementate la nivel național.
În 2023, au fost modificate unele dintre condițiile de organizare a programului, prin introducerea unor noi criterii de atribuire a contractelor. De asemenea, a crescut numărul de zile de distribuție pentru lapte și produse lactate de la 3 la 5 zile/săptămână pentru fiecare preșcolar și elev din ciclurile primar și gimnazial.
Un program universal, pentru toți elevii, la fel ca alocația pentru copii
Programul a fost gândit la nivel european, planificat și prezentat de autoritățile din România drept unul uniform, indiferent de mediul în care este școala, din care provin elevii sau de gradul de bunăstare al acestora. Ar trebui să fie un program universal, pentru toți elevii, la fel ca alocația pentru copii, dacă ar fi să facem o analogie.
Principalul scop al Schemei europene Lapte în școli este acela de a încuraja alimentația sănătoasă la copii. Un al doilea obiectiv al Schemei europene este susținerea producătorilor (fermierilor) și procesatorilor de lapte, motiv pentru care măsura și este parte a Politicii Agricole Comune și gestionată de DIGI AGRI.
Programul Laptele Școlar, ca parte a Schemei pentru fructe, legume și lapte în școli, a Comisiei Europene, este un exemplu important de politică publică care integrează sănătatea, educația și sprijinul pentru sectorul agricol, având un rol semnificativ în promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor europeni, nu numai în România.
Un program esențial pentru școală, pentru sănătate, pentru viitorii tineri și adulți care acum, în clase, alături de colegii și profesorii lor, își formează valorile pe care-și clădesc viața și deciziile viitoare. Gândit ca o încurajare a vieții sănătoase, susținut cu zeci de milioane de euro, fonduri comunitare, an de an, răspândit la nivelul tuturor statelor europene, Programul Laptele în școli are nevoie de o evaluare obiectivă după 20 de ani de funcționare, într-un moment în care copiii au nevoie și mai tare de repere sănătoase. Îmbunătățirea și adaptarea la nevoile copiilor din prezent sunt obiective necesare pentru potențialul Programului Lapte în școli.
Întrebările generale de la care pornim în cadrul dezbaterii:
- Care sunt soluțiile pentru a ne asigura de implementarea programului încă de la începutul anului școlar?
- Ce se poate schimba la nivel legislativ pentru a evita întârzierile de distribuție a laptelui în școli?
- Care este situația în acest moment la nivelul județelor? Cu ce probleme se confruntă autoritățile în derularea programului?
- Ce putem învăța din experiența altor state europene care implementează programul?
- Cum influențează programul reducerea absenteismului și abandonului școlar? Ce ne pot spune cadrele didactice în acest sens?
Dezbaterea este a doua dintr-o serie de dezbateri regionale susținute de Asociația Patronală Română din Industria Laptelui – APRIL și organizate împreună cu Portant și Edupedu.ro.
Citește și:
Lapte și Carte 2024. Dezbatere regională, la Iași, despre viitorul programului de lapte în școli, miercuri, 20 martie
Elevii și copiii de grădiniță din județul Ilfov au început să primească laptele școlar abia la începutul lunii martie, cu o întârziere de 6 luni
VIDEO Rolul programului „Laptele școlar” trebuie clarificat, spune Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui: În primul rând are rol educațional, are și impact social, dar și impact economic asupra fermierilor, pentru că e vorba de 6% din producția de lapte din România
VIDEO Programele „Masa caldă în școli” și „Cornul și laptele” să fie gândite complementar și nu unul împotriva altuia. Se poate rezolva problema licitației realizând licitații multianuale – Szabó Ödön, vicepreședintele comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților
VIDEO Senatorul Vasile Dîncu, despre „Laptele și Cornul”, programul pe care l-a lansat acum 20 de ani: „Trebuie să transformăm acest program într-un program educațional” – VIDEO
Advertorial
1 comment
Poate ca ideea de la care a pornit programul este buna, însă implementarea lui lasă de dorit. În București a fost programul”laptele și cornul”, laptele fiind unul ultra-pasteurizat, și înțeleg asta din motive logistice, dar în cazul laptelui UHT nu mai putem vorbi de un lapte sănătos și cu siguranță nici de promovarea micilor producători, pentru ca era lapte de la o firmă mare. Cornul era de fapt un corn de pâine, deci nimic sănătos, care expira a doua zi. Ca doar așa dăm copiilor, produse aproape expirate.
Dacă există bani de cheltuit cu aceste programe, mai bine s-ar da sub formă de carduri/bani pentru alimente. Si așa ar putea fi folosiți și de copii cu alimentație vegana, sau de persoane care au intolerantă la lapte, iar partea logistică ar fi clară și nu ar mai fi o muncă în plus pentru școli.