Limitarea la strict două mandate pentru rectorii universităţilor, indiferent dacă au fost întrerupte sau nu, votată în unanimitate de Comisia de Învăţământ din Camera Deputaţilor

1.024 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților a votat marţi, în unanimitate, un raport favorabil pentru propunerea legislativă de a limita mandatele rectorilor la maximum două, indiferent de întreruperi. Anunţul a fost făcut de deputatul USR Cristina Iurisniti, unul dintre iniţiatorii documentului.

Este vorba despre proiectul de modificare a Legii educaţiei nr 1/2011, iniţiativa Pl-x nr. 233/2019, care prevede că mandatul de 4 ani al unui rector poate fi înnoit cel mult o dată în urma unui nou proces de desemnare. „O persoană nu poate fi rector al aceleiaşi instituţii de învăţământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi întreruperile acestora”, prevede proiectul de act legislativ care modifică art 213, alin 7 al Legii 1 din 2011.

Limitarea la strict două mandate pentru rectorii universităţilor

În prezent articolul respectiv prevede că „Durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete.”

Articolul a fost modificat de Guvernul Victor Ponta în anul 2014 prin Ordonanţa de Urgenţă nr 49/2014 din 26 iunie. Ministrul Educaţiei era la vremea respectivă Remus Pricopie, iar ministrul delegat pentru învăţământ superior şi cercetare Mihnea Costoiu.

La vremea respectivă Consiliul Naţional al Rectorilor a dat un comunicat de presă în care saluta în termeni elogioşi această modificare, potrivit Hotnews.ro. „Schimbarile aduse legii educatiei „reprezinta o abordare modernă, capabilă să permită o dezvoltare graduală a sistemului de educaţie”, arătau rectorii.

Forma iniţială a acestui articol:

„Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs, conform prevederilor Cartei universitare. O persoană nu poate fi rector al aceleiaşi instituţii de învăţământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora.”

Practic, iniţiativa actuală a USR (două mandate pentru rectorii universităţilor) readuce articolul 2013, alin 7 la forma iniţială a sa, aprobată în 2011, potrivit formei trimise la promulgare.

Potrivit iniţiatorilor proiectului, modificarea din 2014 a creat o serie de controverse. Astfel că noţiunea de „mandate succesive, complete” a putut fi interpretată în sensul că orice suspendare din funcţia de rector reprezintă un temei pentru a nu considera mandatul respectiv complet, fapt care poate duce la o nouă candidatură din partea rectorului pentru un al treilea mandat. Mai mult, termenul „succesive” sugerează că în situaţia în care cele două mandate ale rectorilor nu sunt succesive, atunci există posibilitatea unor candidaturi ulterioare pentru obţinerea aceluiaşi post, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului.

Pe 28 mai Comisia pentru Drepturilor Omului a dat aviz favorabil cu majoritate de voturi.

Tot pe 28 mai Comisia Juridică a dat aviz favorabil cu unanimitate de voturi.

Proiectul legislativ are ca termen de dezbatere şi vot final data de 26.06.2019. Se află acum la celelalte comisiile Camerei Deputaţilor pentru avize şi raport. Camera decizională este Senatul.

FOTO by carmen murray from Pixabay


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Consiliul Național al Calificărilor se extinde cu reprezentanți ai agențiilor care asigură calitatea în învățământul preuniversitar și cel superior / Numărul mandatelor membrilor va fi limitat la trei – proiect

Consiliul Național al Calificărilor, for ce contribuie la stabilirea strategiilor legate de Cadrul național al calificărilor și formarea profesională a adulților, își extinde componența pentru a cuprinde membri ai agențiilor…
Vezi articolul

EXCLUSIV Cum i-a convins Estonia pe profesori să digitalizeze școala în anii ’90. Fostul președinte Toomas Ilves: Dacă le place copiilor, părinților le e greu să spună că e ceva rău. Mai întâi au fost profesorii de Matematică, iar apoi a funcționat invidia

Estonia nu a început digitalizarea cu administrația publică, ci cu elevii din școli, aceasta a fost strategia aplicată încă din anii ’90, care s-a dovedit decisivă. Fostul președinte al Estoniei,…
Vezi articolul

OFICIAL „Butonul roșu” este de fapt un formular tipizat pe care elevii agresați, hărțuiți sau martori ai unor violențe trebuie să-l pună într-o cutie de sesizări sau să-l trimită pe mail, ori să-l completeze online pe site-ul școlii, dacă există așa ceva / Procedura pentru comisia din școală

Ordinul privind sesizările pe care le pot face elevii anonim în cazuri de violență sau abuzuri și consum de droguri, așa numitul „buton roșu” a fost publicat în Monitorul Oficial,…
Vezi articolul

Elevi cu nevoi speciale de la o școală din Călărași, folosiți într-un material video PSD, deși activitățile politice în școli sunt interzise prin lege / Era prezent și inspectorul școlar general adjunct, dar “nu în calitate de inspector” / Directoarea spune că a fost “luată prin surprindere” și că nu a existat un acord al părinților ca elevii să apară în clipul politic

Mai mulți elevi ai Școlii Gimnaziale Speciale Nr. 1 din Călărași au apărut într-un material filmat în unitatea de învățământ de Organizația Femeilor Social Democrate – Călărași, material publicat pe…
Vezi articolul