Limitarea normei didactice a directorilor la cel mult 14 ore, comasări de școli doar prin absorbție, protejarea claselor existente și a celor care au elevi cu CES, excluderea obligației de a face ore remediale pentru directorii-învățători – propuneri trimise de asociația directorilor de școli CEMS la Ministerul Educației

Modificări urgente în aplicarea noii legi a învățământului, solicitate Ministerului Educației de asociația directorilor de școli CEMS –
Comunitatea pentru excelență în management școlar, potrivit unui comunicat al organizației primit pe adresa redacției. Plafonarea normei didactice a personalului de conducere la maximum 14 ore pe săptămână, evitarea comasării unităților de învățământ prin înființarea de noi școli, lucru care ar duce la necesitatea de a avea coduri fiscale și excluderea obligației ca directorii-învățători sau profesori de învățământ primar să susțină ore de pregătire remedială peste norma completă.

Propunerile și observațiile trimise Ministerului Educației și Cercetării în contextul punerii în consultare a patru acte normative care implementează Legea 141/2025 au fost atât pe fond, privind reorganizarea școlilor și norma didactică a directorilor, cât și clarificări tehnice și procedurale.

Reamintim, până azi, 6 august, o serie de acte subsecvente de aplicare a legii 141/2025, legea Bolojan, au fost supuse debaterii publice:

• Proiect HG pentru aprobarea normelor metodologice privind stabilirea degrevării de normă didactică de predare şi a obligației de predare a personalului didactic de predare care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control

• Procedura privind reorganizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi constituirea formațiunilor de studiu în învățământul preuniversitar de stat, în anul școlar 2025 – 2026, ca urmare a măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare;

• Procedură privind constituirea normelor didactice de predare-învățare-evaluare în învățământul preuniversitar, în anul școlar 2025 – 2026, ca urmare a aplicării măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

• Proiect de Ordin pentru modificarea metodologiei privind organizarea claselor în regim simultan, aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 3.036/2024

Una dintre principalele solicitări ale CEMS este ajustarea normei de predare impusă directorilor, în funcție de complexitatea unității. Asociația solicită un plafon maxim de 14 ore pe săptămână pentru întreg personalul de conducere și respinge obligația de predare de 16 ore pentru directorii adjuncți ai unităților de educație extrașcolară, considerată echivalentă cu norma unui profesor cu vechime minimă de 25 de ani și grad didactic I. CEMS cere și excluderea obligativității ca directorii învățători sau profesori de învățământ primar să susțină ore de pregătire remedială pe lângă norma completă, ore introduse de Legea Bolojan.

„Încă din etapa de proiect pentru legea care a intrat în vigoare, am reclamat că dublarea și mai mult decât dublarea normei didactice de predare pentru personalul de conducere, coordonare și control din învățământ este în contradicție cu modelele internaționale,” scriu reprezentanții asociației.

În mod concret, propunerile transmise Ministerului includ:

• „ajustarea numărului de ore de predare pentru directori în funcție de complexitatea unității”
• „reconsiderarea degrevării – dacă legea spune maximum 50%, noi înțelegem că plafoanele pot fi de 10, 11, respectiv 12 ore de predare. Nu înțelegem pasul de 2 ore (10, 12 și 14) ca fiind justificat”
• „limitarea normei didactice de predare pentru directorii adjuncți de unități de educație extrașcoalară la cel mult 14 ore”
• „excluderea obligației includerii orelor de pregătire remedială pentru personalul de conducere (…) care vor avea norma didactică completă”

Pe tema reorganizării rețelei școlare, CEMS avertizează că termenele impuse prin calendar sunt nerealiste și riscă să compromită începutul anului școlar. Organizația propune ca doar reorganizările de clase nou formate să se aplice din anul 2025-2026, iar clasele deja existente să funcționeze în continuare cu efectivele actuale până la finalizarea ciclului.

„Clasele deja constituite și care, prin comasare, ar deveni clase cu un număr de elevi mai mare decât numărul maxim prevăzut de lege, vor funcționa cu aceleași efective până la finalizarea ciclului de învățământ,” propune asociația.

În plus, asociația solicită „introducerea în text, repetat, a temeiului oferit de art. 23 alin. (9) din Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023”, care protejează elevii cu cerințe educaționale speciale (CES): „Este esențial ca, în procesul de comasare, să se țină cont de necesitatea menținerii continuității și calității serviciilor educaționale pentru copiii/elevii cu CES.”

Mai mult, directorii cer ca reorganizările să se facă exclusiv prin absorbție, nu prin contopiri care implică înființarea de noi unități cu personalitate juridică și cod fiscal nou.

În ceea ce privește comasarea, CEMS propune ca aceasta să se realizeze orizontal, între instituții de același tip – grădiniță cu grădiniță, școală cu școală – acolo unde este posibil.

„Principiul susținut de CEMS este «o școală = o reorganizare». (…) CEMS descurajează soluția reorganizării prin contopire, adică constituirea unei noi personalități juridice cu un nou cod fiscal, întrucât calendarul nu permite asigurarea începerii cursurilor pentru anul școlar 2025–2026 și a solicitat ca fuziunea prin absorbție să fie prima și, ideal, singura opțiune.”

Totodată, asociația solicită ca analiza pierderii personalității juridice să țină cont de datele finale ale înscrierilor pentru anul școlar următor, nu de estimări anterioare. Asociația propune ca reorganizările efective care nu pot fi realizate până la 1 septembrie să fie amânate pentru anul următor și solicită sprijin administrativ pentru directorii care vor fi nevoiți să gestioneze situații juridice neclare: „Estimăm că, pe parcursul implementării, vor exista situații care vor cere soluții punctuale – într-un sistem centralizat responsabilitatea soluției legale pentru o situație specială nu poate fi delegată exclusiv la directori și/sau inspectorate.”

Pe tema normei didactice, CEMS atrage atenția că actualele propuneri lasă întreaga responsabilitate de implementare pe umerii directorilor, fără suport logistic și juridic adecvat. Se cere explicarea posibilității completării normei cu activități educaționale prevăzute de lege, precum activități remediale sau extracurriculare, fără impunerea de ore în alte discipline sau unități.

CEMS cere ca deciziile privind funcționarea claselor în regim simultan să fie luate la nivel local, nu impuse central: „Suntem convinși că la nivelul unității de învățământ cu personalitate juridică se pot lua cele mai bune decizii pentru elevi, fără prescripție centralizată.”

Printre solicitări se află:

• atribuirea deciziei privind învățământul simultan către școală

• permisiunea de a grupa clasele în formule flexibile (nu doar standard V–VII, VI–VIII)

• permisiunea ca învățătorii să organizeze activitate remedială și pentru elevi din ciclul gimnazial sau liceal

Alte cerințe includ flexibilizarea organizării orelor remediale, adresarea oficială către ISJ în caz de modificări ale normelor după repartizare, și permisiunea ca activitățile să se desfășoare online, cu semnătură electronică.

La final, CEMS propune și opțiuni pentru păstrarea titularizării în caz de reducere temporară a orelor, precum detașarea în interesul învățământului pe fracțiuni rezervate în alte unități, dar și clarificarea posibilității legale ca profesorii să accepte norme mai mici decât întregi, cu ajustarea corespunzătoare a salariului și vechimii în învățământ, fără pierderea vechimii totale în muncă.

În privința normei didactice, CEMS cere ca profesorii titulari să poată rămâne în unitatea de bază chiar dacă nu au normă întreagă, completând orele cu alte activități educaționale: „Se solicită reglementarea explicită a posibilității completării normei cu activități educaționale prevăzute la art. 207 și 208 din Legea nr. 198/2023, la nivelul Consiliilor de administrație, fără transfer automat către alte discipline sau unități.”

O chestiune importantă în privința reducerii birocrației ar fi propunerea pentru „introducerea unui articol care reglementează posibilitatea ca activitățile organizatorice și administrative (…) să se poată desfășura online, cu semnătură electronică”, mai ales în contextul în care multe școli vor prelua structuri aflate la mare distanță și procesele de reorganizare trebuie să se desfășoare rapid, în luna august.

DOCUMENT Atașăm comunicatul CEMS: