Lingvistul Alexandru Nicolae, unul dintre autorii programei de română: Proiectul, elaborat sub presiunea unui termen de numai două luni, prezintă o coerență nu imediat perceptibilă în acest moment / Despre coerența nevăzută a tabelelor

3.528 de vizualizări
Foto: captură TVR Cultural
Proiectul noii programe de liceu la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a – 2026, pus în dezbatere publică la sfârșitul lunii noiembrie, a fost „elaborat sub presiunea unui termen de numai două luni” și „prezintă o coerență nu imediat perceptibilă în acest moment”, susține lingvistul Alexandru Nicolae, membru în grupul de lucru care a redactat documentul. Într-un text publicat pe Observator cultural, profesorul afirmă că își propune „clarificarea acestei incertitudini”, printr-o intervenție „dedicată exclusiv domeniului «limba română»” din proiect.

Prodecan al Facultății de Litere a Universității din București și cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, Nicolae vorbește și despre reacțiile apărute după publicarea proiectului, care au „polarizat rapid opinia publică: de la critici privind viziunea, structura, selecția textelor și modul de abordare a acestora, pînă la susținerea proiectului ca fiind necesar și adaptat cerințelor actuale ale societății”. El adaugă că această polarizare „este cu atît mai relevantă cu cît linia de demarcație pare să se traseze chiar între zidurile școlii și spațiul public larg”.

Informații de context. Ministerul Educației a pus în consultare publică până pe 12 decembrie 2025 proiectul programei de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, parte din setul de programe pentru liceu asociate noilor planuri-cadru. Proiectul a stârnit dezbateri în mediul educațional și universitar, inclusiv pe tema ponderii literaturii vechi, a abordării cronologice și a echilibrului dintre conținuturi și competențe (lectură, interpretare, argumentare, redactare).

  • Pe de altă parte, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a sărit în apărarea variantei de programă de Literatura română propusă de Ministerul Educației, cu cronicarii la clasa a IX-a, și îi numește „toboșari ai vremurilor noi” pe profesorii critici, într-un punct de vedere transmis presei luni, 8 decembrie. Detalii aici

Revenind la textul lui Alexandru Nicolae, el scrie despre adoptarea criteriului „cronologic/diacronic” la literatura română că acesta face „totuși intuirea logicii de desfășurare pe parcursul celor patru ani (deși a fost publicată doar programa pentru clasa a IX-a)”, dar că „același fragmentarism afectează componenta de limbă, al cărei conținut pentru clasa a IX-a nu reușește să comunice suficient de clar coerența de ansamblu a viziunii pe care echipa o are în vedere”.

„Grupul de lucru care a elaborat proiectul de programă a fost unul numeros și eterogen, alcătuit din 33 de specialiști”, mai scrie lingvistul în textul citat, precizând că „doar opt sînt reprezentanți ai mediului academic – printre ei regăsindu-se și doi membri ai Academiei Române”, în timp ce majoritatea sunt profesori cu experiență din preuniversitar. Activitatea a fost structurată pe trei subgrupuri distincte, „«Literatură română», «Contexte» și «Limba română»”, iar subgrupul de „Limba română” ar fi avut zece membri.

Nicolae insistă că proiectul „nu se constituie exclusiv din tabelele de conținuturi” și pune accent pe componentele pe care le consideră decisive pentru înțelegerea „coerenței nevăzute”: „componentele adiționale, în special activitățile de învățare propuse și sugestiile metodologice, sînt de o importanță capitală, întrucît acestea subliniază modalitatea în care conținuturile trebuie integrate coerent în elaborarea viitoarelor materiale didactice, în structura de evaluare și în actul predării la clasă”.

Cât despre viziune, lingvistul spune că subgrupul de „Limba română” a urmărit „un fundament eminamente pragmatic și realist”, articulat prin trei repere: „raportarea directă la profilul dezirabil al absolventului de liceu”, „cultivarea unei continuități organice cu ciclul gimnazial” și „stabilirea unei relații funcționale cu” literatura. Deși echipa ar fi analizat modele curriculare din alte țări, autorul subliniază că „importul mecanic al unui model străin nu este o opțiune viabilă” și invocă „realitatea intrinsecă a elevilor români din anul 2025”.

În argumentația sa, Alexandru Nicolae afirmă că „o miză crucială” a noii concepții este combaterea unei „duble deficiențe”: „analfabetismul funcțional” și „analfabetismul practic”. El leagă explicit acest demers de „mecanismul de conștientizare lingvistică”, prin care elevul își „antrenează” gîndirea critică „pentru a detecta și demonta capcanele realității imediate: dezinformarea și manipularea (de exemplu, fenomenul fake news), erorile insidioase de raționament și, poate cel mai periculos, conformismul necritic”.

În final, Nicolae susține că logica domeniului „Limba română” ar fi fost construită deductiv, pornind de la competența generală. „Valorificarea resurselor limbii și a variației formelor ei pentru producerea și receptarea de mesaje orale și scrise, conform normelor limbii standard și adecvate situației de comunicare”. El afirmă că aceasta se ramifică în competențe specifice și că, pentru a le operaționaliza, conținuturile au fost organizate pe patru piloni: „conștientizare lingvistică, variație lingvistică, redactare și comunicare orală”.

Textul integral semnat de Alexandru Nicolae pe Observator Cultural.

Citește și:
EXCLUSIV Vladimir Tismăneanu, despre noile programe de română: Naționalismul este paranoia, individuală și colectivă, spunea scriitorul Danilo Kis. Complexe de inferioritate sunt sublimate în aroganță și exclusivism identitar
DOCUMENT Programa de română propusă de Ministerul Educației cu susținerea Academiei reactivează modele educaționale și ideologice din perioada național-comunismului lui Nicolae Ceaușescu, promovează protocronismul din epoca ceaușistă și este „o bombă cu ceas” pentru integrarea europeană a societății – acuză zeci de cercetători ai Academiei și mii de profesori care cer abandonarea integrală a documentului
Profesoara și lingvista Andra Vasilescu, autoare a Gramaticii Academiei Române: Programa școlară propusă are o viziune greșită asupra predării limbii în școală. Nu ar trebui publicată în forma actuală deoarece conține greșeli de ordin științific, iar ca redactare este un antimodel
Profesorul Liviu Papadima îi răspunde dur președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, în dezbaterea pe programa de română: Declarațiile dvs. sunt împânzite nu numai de interpretări hazardate, ci și de evidente inadvertențe de documentare
Nu cred că programa veche de Limba și literatura română i-a făcut anaflabeți funcțional pe elevi, spune profesoara Dana Papadima / Ideea e cum ajung conținuturile până la mintea copilului și ce putem face cu ele pentru viață
Ministrul Educației Daniel David, întrebat dacă un adolescent de clasa a IX-a este pregătit sau suficient „echipat” să studieze vechii cronicari: Nu știu. Dar mă gândesc că aceiași elevi au făcut la un moment dat latina, un an. Cronicarii sunt 3-4 ore
Profesoara Dana Papadima: Propunerea asta de programă repetă aproape identic ceea ce am făcut noi la facultate, în primul an, ca filologi. Noi vrem ca liceul să repete sau să prevină Facultatea de Litere? Sau vrem oameni care să știe ce fac cu cunoștințele pe care le au ca să se descurce, să poată să comunice?
„Nu programei de ieri pentru elevii de mâine!” Peste 200 de cercetători ai Academiei Române, scriitori și profesori, printre care Mircea Cărtărescu, Radu Vancu, Ioana Pârvulescu, cer Ministerului Educației „regândirea integrală” a programei propuse la română pentru clasa a IX-a: „Conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional”


3 comments
  1. Ce lege îi permite acestui lingușitor, parvenit și impostor sinistru să cumuleze atâtea funcții? Singur se laudă, ca un prost. Dar și mai proști suntem noi că acceptăm ca unii să fie plătiți de 5 ori pentru aceleași nerozii. Ce fac ANI și DNA? Ce face Academia de permite aruncarea banilor unor ca ăsta, priceput la toate și la nimic? Nevastă-sa director la Institutul de Lingvistă, profesor (profesor plin, auzi la Facultatea de litere). Cei vinovați de concursurile aranjate acestor parveniți ar trebui să zboare din Academie, institute și facultăți. Poate să facă și ceva închisoare și, neapărat, constipatul ăsta și nevastă-sa să dea banii înapoi.

    Câte funcții poate duce unul:
    Prodecan al Facultății de Litere București
    Conducător de doctorat (Școala Doctorală a Facultății de Litere; Școala doctorală Interdisciplinară)
    Conferențiar universitar (Facultatea de Litere, Departamentul de Lingvistică)
    Cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române
    Coordonator științific la Editura Universității București – Bucharest University Press

    Informația am găsit-o aici:

    https://hotnews.ro/un-profesor-de-lingvistica-de-la-litere-ii-acuza-pe-dan-alexe-si-dan-ungureanu-ca-au-creat-teorii-subrede-despre-originea-limbii-romane-ce-spune-despre-editurile-care-le-au-publicat-1823262

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

UPDATE Comisia Europeană aprobă folosirea a 60 de milioane de euro din Fondul Social European Plus pentru acordarea a 40 de mii de burse sociale pentru studenți / CE: Ajutorul e acordat în contextul în care plata burselor sociale a fost temporar suspendată din bugetul de stat, ca urmare a măsurilor naționale de reducere a deficitului bugetar

Comisia Europeană a anunțat că sprijină propunerea ministrului Daniel David prin care România să poată folosi 60 de milioane de euro din Fondul Social European pentru acordarea burselor sociale ale…
Vezi articolul

BREAKING Școală de la 8 la 17 în programul de guvernare Bolojan. Proiectul prevede pilotarea și generalizarea orarului extins pentru elevi, profesorii vor avea o creștere a normei didactice, diferențiat în funcție de mediul de lucru și ciclul de educație, iar bursele vor fi „redimensionate”

Pilotarea și generalizarea programului Școală după Școală de la 8 la 17, creșterea normei didactice diferențiat și redimensionarea burselor concomitent cu creșterea performanței sunt câteva dintre propunerile din planul de…
Vezi articolul

Grecia închide pentru 2 săptămâni școlile primare, grădinițele și creșele. Rămân deschise școlile speciale / Ministrul grec al sănătății: Școlile primare au fost ultimul lucru pe care am vrut să îl închidem, iar acesta e un mesaj despre cât de gravă este situația

Guvernul grec a anunțat astăzi noi măsuri urgente pentru școli, pentru a combate pandemia de coronavirus: școlile primare, creșele și grădinițele se închid pentru următoarele două săptămâni, până pe 30…
Vezi articolul

EXCLUSIV Campusurile școlare rurale, singura investiție propusă pentru eliminarea din PNRR de către Ministerul Educației, deși ministrul Daniel David a anunțat intenția de a pilota în ele măsuri pentru ca elevii de la sate să aibă „aceeași șansă” ca cei din urban

La începutul anului 2024, Ministerul Educației a lansat un apel pentru construirea a trei campusuri școlare rurale de aproape 30 milioane euro pentru a reduce decalajul educațional major dintre mediul…
Vezi articolul

Ministrul cercetării și digitalizării, Ciprian Teleman, dezbatere pe Facebook despre restricționările arbitrare aplicate de Facebook: Ar trebui ca autoritățile publice din România să ia poziție în mod oficial?

Ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Ciprian Teleman, lansează pe Facebook o dezbatere pe tema poziției pe care autoritățile din România ar trebui să o adopte după ce mai mulți utilizatori…
Vezi articolul