În 25 de județe sute de elevi învață în clase care au mai puțin de 10 elevi, ca urmare a aplicării legii 141/2025, cunoscută ca „legea Bolojan”, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației, în urma unei interpelări în Parlament. Amintim, Legea 141/2025 a modificat numărul minim de elevi într-o clasă dar și dintr-o școală, ceea ce a dus fie la comasări, fie la creșterea numărului de clase cu învățământ simultan.
În 25 de județe sunt 98 de clase cu mai puțin de 10 elevi, reiese din informațiile furnizate de Ministerul Educației într-o interpelare în Parlament.În două județe, Alba și Suceava, sunt câte 10 clase cu mai puțin de 10 elevi.
Datele nu menționează și câți elevi sunt în fiecare clasă și nici ce nivel, însă dacă am calcula un număr maxim de 9 elevi X 98 de clase, ar însemna în jur de 880 de elevi.
Potrivit legii nr. 141/2025, care aplică măsurile bugetar-fiscale și modifică legea Educației, numărul minim de elevi într-o clasă oscilează între 16 la liceu, 18 la primar și 20 de elevi la gimnaziu.
Din răspunsul dat de Ministerul Educației în Parlament
„Aplicarea măsurilor fiscal-bugetare prevăzute de Legea nr. 141/2025, în ceea ce
priveşte reorganizarea şi eficientizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, în
majoritatea situațiilor, a condus la arondarea unor unități de învăţământ altor unități de
învăţământ cu personalitate juridică, continuând însă să școlarizeze aceleaşi niveluri de
învăţământ, procesul didactic desfăşurându-se în aceleaşi locații, astfel încât, elevii, cadrele
didactice, personalul didactic auxiliar şi personalul administrativ să nu fie afectaţi de aceste
măsuri.
La stabilirea numărului maxim de posturi pentru învăţământul preuniversitar de stat
în anul şcolar 2025-2026 s-au avut în vedere şi următoarele aspecte:
- Creşterea numărului de formaţiuni de studiu în unele județe faţă de anul școlar precedent;
- Creşterea numărului de elevi care solicită școlarizarea la domiciliu;
- Creșterea numărului de posturi în unele judeţe, ca urmare a reorganizării creşelor cu personalitate juridică aflate în administrarea autorităților publice locale, care au devenit structuri şcolare arondate ale unor unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.
Ce prevede Legea Educației după legea 141/2025
Clase cu număr sub efective pot funcționa cu aprobare Inspectoratului și a Ministerului, potrivit legii Educației nr. 198/2023.
Art 23 c) învățământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 24;
d) învățământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 28;
e) învățământul sportiv și de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 24, și poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 10;
f) învățământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 23 de elevi, dar nu mai puțin de 16 și nu mai mult de 30;
1^3 lit b) în situații excepționale, formațiunile de studiu pentru antepreșcolari, preșcolari sau elevi, pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale/studiul limbii minorității naționale, istoria, religiile și tradițiile minorității, respectiv educația muzicală a unei minorități naționale, pot funcționa sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea ministrului educației, pe baza unei propuneri justificate din partea consiliului de administrație al unității de învățământ sau al organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1). Efectivul maxim nu poate fi depășit cu mai mult de 2 beneficiari primari;
Ministerul a răspuns și la întrebarea legată de măsurile pentru a sprijini financiar și logistic aceste școli, în special în zone montane și izolate, prin exemplificarea unor situații în care elevi învață în sistem online, acolo unde sunt sate izolate.
- Edupedu.ro a scris despre experimentul educațional eșuat al Ministerului Educației, în Delta Dunării. Școala Gimnazială Caraorman, desființată de Legea Bolojan, va fi reînființată, după ce un elev nu a putut învăța în sistemul online gândit din birourile ministerului și ale inspectoratului, din lipsă de semnal la internet
„Ministerul Educaţiei și Cercetării (MEC) a propus și implementat diverse soluții pentru
elevii care nu pot participa la cursurile online din lipsa infrastructurii digitale, concentrându-se pe furnizarea de dispozitive, acces la internet şi resurse educaţionale alternative”.
Principalele soluții propuse includ:
- asigurarea infrastructurii necesare conform Strategiei privind digitalizarea educaţiei
(„SMART.Edu”), prin oferirea elevilor şi profesorilor a infrastructurii necesare,
constând în dispozitive (tablete, laptopuri) și acces la internet, pentru a accesa
platformele educaţionale;
- Resurse educaționale deschise (RED) o platformă digitală care colectează resurse
educaţionale gratuite (exerciții, fişe de lucru, teste online, simulări) pentru toate
disciplinele şi nivelurile de învăţământ, pentru a sprijini cadrele didactice și elevii în
activităţile la distanţă; - materiale didactice în format fizic: pentru elevii care nu au acces la internet sau
dispozitive, MEC a propus soluția ca materialele didactice, cum ar fi fişele de lucru,
să poată fi primite acasă în format tipărit, prin intermediul şcolilor; - parteneriate cu organizații neguvernamentale: există parteneriate cu diverse fundaţii
și asociaţii care sprijină elevii din şcolile vulnerabile, prin furnizarea de acces la
tehnologie şi programe de educaţie digitală; - formarea cadrelor didactice: MEC a investit în formarea profesorilor pentru a le
dezvolta competenţele de predare online şi de utilizare a instrumentelor digitale,
asigurându-se astfel că pot folosi eficient resursele disponibile.
Întrebările din interpelare au fost 4, iar Ministerul a răspuns la două dintre ele. Iată întrebările:
1) În câte unități de învățământ din România funcționează în prezent clase cu efective foarte reduse (sub 10 elevi) și care este distribuția lor pe județe?
2) Ce măsuri are Ministerul Educației pentru a sprijini financiar și logistic aceste școli, în special în zone montane și izolate?
3) Cum vor fi protejați elevii din aceste comunități în contextul comasărilor anunțate pe parcursul acestui an?
4) Există o strategie națională privind menținerea școlilor din zone defavorizate sau alternative educaționale adaptate specificului acestor comunități?
C.I.
Ștefan Lefter
Redacția