Lista celor 57 de universități cu programe de formare psihopedagogică în anul universitar 2024-2025, publicată în Monitorul Oficial. Cei mai mulți studenți care pot deveni profesori – la Babeș-Bolyai, Universitatea din București și „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

7.298 de vizualizări
57 de universități vor organiza în anul universitar 2024-2025  programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în vederea certificării competențelor pentru profesia didactică (nivelurile I și II), potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. În anul universitar trecut, pe listă au fost 56 de instituții de învățământ superior acreditate.

Universitatea „Sapientia” are un centru nou la Sfântu Gheorghe în 2024-2025, care nu apare în 2023-2024, nicio instituție din lista de anul trecut nu a fost eliminată, astfel că numărul total a ajuns la 57.

 Diferențe în numărul maxim de studenți școlarizați:

  • Universitatea Politehnica Timișoara va avea în plus 100 de studenți
    • 2023-2024: 350 studenți​
    • 2024-2025: 450 studenți​
  • Universitatea Națională de Apărare „Carol I” va avea cu 20 de studenți mai puțin
    • 2023-2024: 90 studenți​
    • 2024-2025: 70 studenți​

„Programele de formare psihopedagogică în vederea certificării competențelor pentru profesia didactică (nivelurile I și II), organizate de către instituțiile de învățământ superior acreditate care nu sunt cuprinse în anexa la prezentul ordin intră în lichidare, în sensul că se asigură școlarizarea studenților înscriși în anii universitari precedenți, dar nu se organizează concurs de admitere pentru anul universitar 2024-2025.

În anul universitar 2024—2025 pot organiza probele din cadrul examenelor pentru obținerea gradelor didactice II și I, pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar, instituțiile de învățământ superior acreditate cuprinse în anexa la prezentul ordin, care sunt și centre de perfecționare/formare continuă în condițiile legii”, potrivit ordinului de ministru.

Universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați:

  • Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
  • Universitatea din București – 3.000;
  • Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
  • Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
  • Universitatea din Craiova – 1.500;
  • Universitatea din Oradea – 1.500;
  • Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
  • Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
  • Academia de Studii Economice din București – 1.000;
  • Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
  • Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
LISTA instituțiilor de învățământ superior acreditate care organizează Programul de formare psihopedagogică, în anul universitar 2024-2025
Condițiile de ocupare a funcțiilor didactice din Legea învățământului preuniversitar, articolul 176:

Pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor în învățământul gimnazial, liceal și terțiar nonuniversitar, profesor de instruire practică, profesor documentarist, respectiv profesor corepetitor, cel puțin una din următoarele condiții:

(i) absolvirea cu examen de licență în profilul postului, modulul de formare psihopedagogică totalizând 30 de credite ECTS și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;

(ii) absolvirea cu examen de licență a unui program de licență din domeniul Științe ale educației și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an, pentru posturile asociate domeniului Științe ale educației;

(iii) absolvirea cu examen de licență a unui program de licență în profilul postului și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an și jumătate;

(iv) absolvirea cu examen de licență a unui program de licență didactică cu dublă specializare în profilul postului;

DOCUMENT Ordin pentru aprobarea listei instituțiilor de învățământ superior acreditate care organizează, în anul universitar 2024—2025, Programul de formare psihopedagogică în vederea certificării competențelor pentru profesia didactică (nivelurile I și II)
Citește și:
Lista celor 56 de universități cu programe de formare psihopedagogică în anul universitar 2023-2024, publicată în Monitorul Oficial

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

OFICIAL Calendarul pentru stabilirea cifrei de școlarizare în învățământul preuniversitar dual și profesional pentru anul școlar 2024-2025

Ordinul Ministerului Educației privind aprobarea calendarului etapelor și acțiunilor pentru stabilirea cifrei de școlarizare în învățământul preuniversitar dual și în învățământul profesional de stat pentru anul școlar 2024-2025 a fost…
Vezi articolul

Asociația Studenților la Comunicare cere Facultății de Jurnalism a Universității din București să revizuiască decizia de ocupare a postului de asistent universitar în instituție de către fostul șef de resurse umane al SRI

Reacție a studenților de la FJSC, după ce Facultatea l-a angajat miercuri pe Antonio Amuza, fostul șef al departamentului de resurse umane al Serviciului Român de Informații, ca asistent universitar…
Vezi articolul

Olanda anunță închiderea școlilor primare din 20 decembrie și prelungirea restricțiilor sanitare. Premierul Rutte: Există mari îngrijorări cu privire la apariția variantei Omicron, care se răspândește rapid

Premierul olandez Mark Rutte a anunţat marţi închiderea şcolilor primare săptămâna viitoare şi prelungirea actualelor restricţii sanitare până la 14 ianuarie din cauza noii variante Omicron, relatează AFP, publicație citată…
Vezi articolul

Concursuri extrașcolare 2024. Înscrierile elevilor și organizarea activităților educative la nivel de județ vor fi centralizate într-o „platformă” făcută de inspectorii școlari, până pe 23 februarie – adresă de la Ministerul Educației

Inspectorii școlari responsabili de organizarea concursurilor extrașcolare naționale, incluse în calendarul proiectelor de educație extrașcolară (CPEENI, fostele CAEN) 2024, trebuie să realizeze o „platformă” în care să centralizeze datele despre…
Vezi articolul
Impactul știrilor false

Impactul știrilor false, în pandemie, “a fost mai puternic” asupra profesorilor / “Întotdeauna dascălii au fost promotorii civilizației”, dar curentul negativ al știrilor false despre vaccinare a avut mai multă putere – șeful DSP Iași, Vasile Cepoi

Dezinformarea și știrile false au avut un impact mai puternic decât “eforturile tuturor autorităților de a convinge” că vaccinarea este “singura cale pentru a ieși din situația în care ne…
Vezi articolul