LISTA Din 107 școli noi în programul „Masa caldă”, adoptat de Guvern prin OUG, 60 sunt în localități cu primari PNL și 35 cu PSD

2.454 de vizualizări
SURSA: gov.ro
Programul „Masa caldă” a fost adoptat prin Ordonanță de Urgență în ședința de marți seara a Guvernului, potrivit unui comunicat al ministerului Educației. În program intră astfel 107 școli noi, pe lângă 43 existente din anii anteriori. Potrivit analizei făcute de Edupedu.ro, din 107 școli nou incluse în programul prin care se va oferi o masă caldă la școală fiecărui elev sau produse echivalente sub formă de sendviș, 60 de școli sunt în localități cu primari ai Partidului Național Liberal, iar 35 dintre ele în localități în care sunt primari ai Partidului Social Democrat.

Am comparat lista școlilor incluse în programul Masa Caldă 2020, prezentată de ministerul Educației, cu lista primarilor aleși la Alegerile locale 2016, de la Biroul Electoral Central. În urma analizei, din cele 107 școli noi, 60 sunt în localități cu primari PNL, 35 în localități cu primari PSD, 4 în localități cu primari UDMR, 8 în localități cu primari de la ALDE și alte formațiuni.

Potrivit ministerului Educației, se estimează că 65.343 de elevi vor beneficia în anul 2020 de programul de alimentație în școli.

Ministerul scrie într-un comunicat că „Derularea programului de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolari și elevi face parte din acțiunile Ministerului Educației și Cercetării pentru realizarea unui obiectiv major al politicilor sale educaționale: asigurarea accesului echitabil și nediscriminatoriu la o educație de calitate pentru toți copiii și tinerii din România.”

Decizia de extindere cu 100 de noi unități de învățământ are la bază efectele pozitive generate asupra beneficiarilor direcţi şi indirecţi. Studiile de impact au arătat că această măsură a avut ca efect scăderea ratei abandonului şcolar, diminuarea absenteismului, precum și formarea deprinderii, la copii, pentru o alimentație sănătoasă.

”În perioada derulării activităţii didactice, preşcolarii şi elevii din cele 150 de unităţi de învăţământ vor primi, cu titlu gratuit, un pachet alimentar sau o masă caldă pe zi, în limita valorii zilnice de 10 lei/beneficiar (inclusiv TVA)”, se arată în comunicat.

Suma estimată, necesară implementării programului pentru anul 2020, este de 81.983 mii lei, după ce inițial în documentul pus în dezbatere publică luna trecută suma era de 104 milioane lei.

Programul pilot Masa caldă în şcoli a fost introdus de Guvernul Cioloș în 2016 pentru 50 de școli și a fost pilotat cu același număr de școli și în 2017, 2018 și 2019 de Guvernele PSD.  Triplarea numărului de școli vine după ce în decembrie anul trecut fusese publicat un alt proiect de OUG care prevedea extinderea de la 50 de şcoli la 100 a acestui program, cu menţiunea că în anul 2019 s-a constata că în unele şcoli în care proiectul a fost pilotat din 2016 abandonul şcolar a fost eradicat.

  • Vor fi două categorii de şcoli incluse în cele 150 de unităţi din Program

Cele 150 de unități învăţământ cu grade de complexitate și particularități educaționale diferite, propuse pentru a fi cuprinse în program sunt dispuse echilibrat la nivel național, în medii rezidențiale diverse – Urban (mare, mic, central, periferic)/ Rural (mare, mic, accesibil, greu accesibil, izolat), și vor avea statut de unități de învățământ pilot, conform prevederilor legale în vigoare, în care se va implementa programul.

Într-un interviu petnru Edupedu.ro, directorul Colegiului Pedagogic din Cluj-Napoca, profesorul Mircea Bertea a declarat că „cine a gândit programul Masa caldă în școli nu s-a gândit şi la cum îl vor aplica școlile. Au lăsat pe seama autorităților locale și a școlilor să se descurce. (…) Habar n-au avut inițiatorii și habar nu au nici acum, la a treia ediție (desi au triplat numărul de școli!) cine suntem, ce facem si ce probleme avem noi ca școală în proiect”. Colegiul Național Pedagogic din Cluj este în Programul-pilot de la înființarea sa, din 2016.

Procedura de atribuire a contractelor de furnizare/servicii a pachetelor alimentare/mesei calde se organizează la nivelul fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale şi se stabileşte potrivit prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.

FOTO: gov.ro

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Rezultate simulare BAC 2025 Biologie vegetală și animală. Puțin peste 50% din elevi au explicat rolul inimii și mai mult de jumătate nu au știut o componentă a tubului digestiv / 90% nu au scris ecuația chimică a respirației anaerobe

Peste 8 din 10 elevi care au susținut simularea la Biologie vegetală și animală – Bacalaureat 2025 nu au reușit să rezolve cerințele care presupuneau reformularea unor afirmații false sau…
Vezi articolul

Miza blocării doctoratelor de la publicare – Finanţări de peste 240 milioane de lei pe an, indemnizaţie de 50% din salariul minim brut pe lună / Plus: restituirea banilor în instanță, dacă sporul este primit în urma unui doctorat plagiat

Universităţile au primit în anul 2018 finanţări pentru granturi doctorale de peste 240 milioane de lei, potrivit raportului Consiliului pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS). Publicarea tuturor tezelor de doctorat, anunțată…
Vezi articolul

Mircea Cărtărescu: Din punctul de vedere al învățământului, eu cred că lucrurile nu sunt atât de grave cum ni le imaginăm / Profesorii de vocație sunt cei care fac învățământul, ei sunt cei care decid

Școala o fac oamenii, nu politicienii, spune scriitorul Mircea Cărtărescu într-un interviu acordat lui Cristian Leonte pentru ȘtirileProTV.ro. „Timp de 10 ani am fost profesor la o școală din Colentina”,…
Vezi articolul

Sebastian Țoc, profesor și cercetător, propune „renunțarea la ierarhizarea elevilor la liceu și școala profesională în funcție de examene cu miză mare, fiind preferabil un mix de criterii”, printre alte măsuri care ar duce la școli mai incluzive

Modalitatea de organizare a sistemului de învățământ din România tinde să încurajeze ierarhizarea școlilor și, adesea, segregarea pe criterii economice, etnice sau de rezidență, bazându-se pe ierarhii puternice și pe…
Vezi articolul