Mama care a protestat prin greva foamei, timp de 7 zile, în fața Ministerului Educației: Contractul educațional semnat de noi – un abuz birocratic mascat / Către ministrul Daniel David: Respectați-vă promisiunea

La trei zile după ce a încheiat greva foamei din fața Ministerului Educației și Cercetării, Oana Corina Rogojanu, mama unei eleve de clasa a XII-a, a trimis redacției Edupedu.ro un nou mesaj public, de data aceasta însoțit de un document-cheie: contractul educațional semnat cu liceul „Samuel von Brukenthal” din Sibiu. Documentul arată, susține aceasta, o omisiune esențială — absența mențiunii explicite privind limba germană ca limbă de predare, în contradicție cu statutul oficial al liceului și cu obligațiile impuse elevilor absolvenți ai acestuia la Bacalaureat.

În perioada 29 aprilie – 5 mai 2025, Oana Rogojanu a stat în fața Ministerului Educației, protestând față de obligativitatea susținerii probei de Limba și literatura germană maternă la Bacalaureat de către elevii din licee care, potrivit legii, ar trebui să ofere predare integrală în limba germană — dar nu o fac.

Demersul său nu a vizat anularea probei și nici tratamente preferențiale, ci aplicarea strictă a legislației și o soluție de compromis, până la corectarea sistemului: oferirea opțiunii ca proba să fie susținută doar de elevii care doresc acest lucru, iar nota să fie trecută pe diplomă doar dacă e solicitată.

Oana Rogojanu face un apel direct către ministrul Educației: „Respectați promisiunea și trimiteți de urgență Corpul de control la Sibiu. Este esențial ca această verificare să aibă loc înainte de examen și ca rezultatele să fie făcute publice. Elevii și părinții au dreptul să știe adevărul.”

• Reamintim că ministrul Educației și Cercetării i-a înmânat personal o scrisoare oficială, Oanei Rogojanu, în a șaptea zi de greva foamei. Acesta a scris că „am dispus un control urgent la Colegiul Național „Samuel von Brukenthall” din Sibiu” în acel mesaj.

Noul punct de vedere trimis de părinte vine după ce aceasta a obținut, de la conducerea liceului Brukenthall din Sibiu, copia contractului educațional semnat în 2021, la înscrierea fiicei sale în clasa a IX-a. În acel document, afirmă aceasta, nu există nicio mențiune privind limba de predare germană sau obligația de a susține proba de Bacalaureat într-o limbă în care predarea nu a fost integral asigurată: „Această omisiune nu este o simplă scăpare de redactare. Este, de fapt, un abuz birocratic mascat,” acuză părintele.

Pentru părintele Oana Rogojanu, și contractul educațional demonstrează lipsa de transparență din partea instituției și fragilitatea legală a obligației impuse elevilor. Contractul a fost semnat în 2021, moment în care în Legea 1/2011, în vigoare la acea dată, prevedea la Art 46: „În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.”

În realitate, spune părintele în mesajul transmis Edupedu.ro, multe școli declarate „cu predare în limba germană maternă” nu respectă standardul legal: predarea integrală în limba maternă. Deși statutul acestor unități este menționat în regulamente interne sau în legislație, acest fapt nu apare explicit în contractele asumate de părinți și nu este dublat de realitatea orelor predate. „Este inacceptabil ca un copil de 14 ani și familia lui să parcurgă un întreg ciclu liceal fără o bază legală clară privind limba de predare, apoi să fie obligați să susțină un examen într-o limbă în care școala nu a oferit pregătirea integrală,” scrie Oana Rogojanu.

Protestul a reclamat o deficiență sistemică: existența unei rețele de licee „cu predare în limba germană” care, deși beneficiază de acest statut, nu respectă cerințele legii educației nr. 198/2023, care prevede explicit că „toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția limbii române”. Cu toate acestea, elevii sunt supuși unei evaluări finale în limba germană, cu statut de limbă maternă.

Mai mult, această obligație nu este aplicată uniform: apar diferențe între licee, între clase din aceeași instituție și între generații — ceea ce duce la discriminări și inechități.

Greva foamei s-a încheiat pe 5 mai, dar părintele afirmă că va continua demersul civic pentru legalitate și echitate: „Aproximativ 10.000 de elevi vor susține o probă pentru care nu au fost pregătiți în mod legal. Ca mamă, rămân cu un regret profund că nu s-a putut găsi o soluție concretă, echitabilă, aici și acum. Dar înțeleg limitele administrative ale momentului.”

În final, mesajul său este unul de recunoștință față de cei care i-au fost alături și un apel pentru viitor: „Această nedreptate a fost, în sfârșit, recunoscută oficial. Nu a fost o revoltă individuală, ci un strigăt pentru respectarea legii în școlile din România.”

Publicăm, cu acordul și la solicitarea părintelui, contractul educațional anonimizat:

Redăm mesajul integral primit de la părinte:

„Predare parțială, exigențe totale: absurditatea Bacalaureatului la germană

Sunt Oana Rogojanu și, timp de o săptămână, am fost în greva foamei și am locuit pe un trotuar în fața Ministerului Educației. Am protestat pentru a atrage atenția asupra unei probleme reale, urgente și, din păcate, ignorate prea mult timp: elevii din școli declarate „cu predare în limba germană maternă” sunt obligați să susțină proba de Bacalaureat la Limba și literatura germană maternă — deși predarea nu se face integral în germană, așa cum prevede legea.

Am început acest demers ca mamă, pentru fiica mea, care în curând susține Bacalaureatul. Însă am înțeles repede că problema nu afectează doar o generație. Este o disfuncție sistemică, care va lovi și alți mii de elevi, dacă nu este corectată.

Nu am cerut anularea probei. Nu am cerut favoruri. Am cerut doar respectarea legii și o măsură de urgență, temporară: ca elevii să poată alege dacă susțin această probă sau ca nota să fie trecută pe diplomă doar dacă o doresc. Până când sistemul va fi corectat în mod real, conform normelor legale.

Lipsa de transparență și echitate: ce ascunde tăcerea contractului educațional. Un detaliu birocratic scoate la iveală o problemă de fond.

Contractul educațional pe care l-am semnat în clasa a IX-a, ca părinte al unui elev înscris la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”, nu menționează nicăieri că învățământul se desfășoară în limba minorității germane. Nu există nicio clauză care să ne fi informat, în mod explicit, că fiica mea va fi obligată, peste patru ani, să susțină proba de Bacalaureat la Limba și literatura germană maternă — o probă națională, cu greutate, susținută într-o limbă în care nu s-a făcut predarea complet, așa cum cere legea.

Această omisiune nu este o simplă scăpare de redactare. Este, de fapt, un abuz birocratic mascat. Dacă într-un contract care angajează părțile timp de patru ani nu se menționează limba de predare — într-un liceu care se pretinde „cu predare în limba minorității germane” — atunci cum poate fi justificată obligația legală ca elevii să susțină examenul pentru limba germană?

Statut pe site, obligații la Bac: când forma bate fondul în educația românească

Realitatea este dureroasă: școala nu și-a respectat propriul statut declarat de colegiu „cu predare în limba germană maternă”, dar le cere elevilor să respecte o obligație majoră — Bacalaureatul în limba germană — bazându-se pe un statut vag, publicat pe site și menționat în regulamentul intern. Nimic din această obligație nu a fost asumat contractual de către părinți sau explicat clar la înscriere.

Este inacceptabil ca un copil de 14 ani și familia lui să fie puși într-o asemenea situație: să parcurgă un întreg ciclu liceal fără o bază legală clară privind limba de predare și apoi să fie obligați să susțină un examen într-o limbă în care școala nu a oferit pregătirea integrală.

Această lipsă de transparență este o formă de premeditare instituțională. Un mecanism opac, menit să mențină aparențele unui liceu „cu predare în limba germană” — de dragul statutului, nu al educației reale.

Școala nu este deasupra legii. Iar prestigiul nu se poate construi pe neadevăruri administrative sau pe tăcerea unor clauze care ar trebui să protejeze elevii, nu să-i încarce cu obligații nejustificate.

Un sistem extins, diluat și inechitabil

Ministerul Educației preferă să mențină o rețea extinsă de școli de limbă maternă germană care nu îndeplinesc standardele legale. Practic se menține o aparență de conformitate care este în detrimentul interesului superior al elevilor.

În realitate, în multe dintre astfel de școli, predarea este parțială în germană, uneori de formă, și nu atinge cerințele prevăzute de lege pentru învățământul în limba maternă, așa cum a arătat Edupedu într-o investigație jurnalistică. Cu toate acestea, elevii sunt obligați să susțină un examen de limbă și literatură germană la nivel de limbă maternă — pentru care statul nu i-a pregătit corect.

Încălcarea legii a dus la un sistem de învățământ în limba germană diluat, incomplet și profund inechitabil. Într-o opinie publicată tot de Edupedu, am subliniat discriminarea profundă dintre elevii acestor școli și colegii lor din licee bilingve sau din unități conforme cu legea. Mai grav, inechitățile apar uneori chiar între clase paralele din aceeași instituție sau între licee care funcționează neuniform, în aceeași rețea declarată „cu predare maternă”.

Respectarea legii ar elimina instantaneu acest haos al discriminărilor și ar garanta un sistem educațional echitabil, în care toți elevii — fie că studiază în limba minorității germane, fie într-un regim bilingv — să beneficieze de șanse corecte de pregătire și evaluare.

Legea nu scade calitatea, ci garantează normalitatea

Recunoașterea statutului real al unui liceu nu înseamnă scăderea calității sau a prestigiului acestuia. Dimpotrivă, este un pas necesar spre normalitate și legalitate — fără a compromite în niciun fel calitatea actului educațional.

Din păcate, pentru generația de acum nu se va schimba nimic. Aproximativ 10.000 de elevi vor susține o probă pentru care nu au fost pregătiți în mod legal. Ca mamă, rămân cu un regret profund că nu s-a putut găsi o soluție concretă, echitabilă, aici și acum. Dar înțeleg limitele administrative ale momentului.

Totuși, am un motiv de speranță: această nedreptate a fost, în sfârșit, recunoscută oficial.

Fac un apel direct către ministrul Educației: respectați promisiunea și trimiteți de urgență Corpul de control la Sibiu. Este esențial ca această verificare să aibă loc înainte de examen și ca rezultatele să fie făcute publice. Elevii și părinții au dreptul să știe adevărul.

Un liceu de prestigiu merită legalitate, nu ambiguitate

În ciuda acestor nedreptăți, nu vreau ca imaginea liceului să fie redusă la o problemă de administrație. Colegiul „Brukenthal” înseamnă mult mai mult: tradiție, profesori dedicați, relații umane autentice, o comunitate în care se învață, se formează caractere și se construiește viitorul. Acest liceu merită să fie cu adevărat un model — nu doar prin reputația sa, ci și prin angajamentul ferm față de lege și drepturile elevilor.

Și nu pot încheia această scrisoare fără să mulțumesc sincer celor care au reflectat onest, profesionist și consecvent acest subiect. Voi rămâne recunoscătoare pentru că ați înțeles esența acestui protest: nu a fost o revoltă individuală, ci un strigăt pentru respectarea legii în școlile din România”.