Rectorul Marilen Pirtea, legat de tăierea din finanțarea prin PNRR pentru universități: România va rata șansa de creștere și dezvoltare fără potențarea universităților, epicentrele ecosistemelor urbane mari / Tinerii din România vor susține piața muncii din vest

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, a atras atenția într-o postare pe Facebook că „România are acum o șansă mare de creștere și dezvoltare, pe care o va rata fără potențarea universităților, epicentrele ecosistemelor urbane mari”. El a adăugat, referitor la tăierile din finanțare prin PNRR a universităților, că „fără un buget semnificativ pentru învățământul superior, efectul va fi de la sine înțeles: vom pregăti mai bine și mai competitiv tinerii absolvenți de liceu de aici pentru ca să se înscrie la universități din alte țări UE, mai „pregătite” – a se citi mai bine susținute financiar – pentru a-i include și pe studenții din România în programe inovatoare și puternic finanțate european. Tinerii din România vor susține piața muncii din vest.”

• Amintim că Educația pierde peste 400 de milioane de euro din bugetul inițial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de 4,1 miliarde euro. “Bugetul România Educată pe care îl negociem acum cu Comisia Europeană este de 3,7 miliarde euro, buget ce include 314 milioane euro pentru dotarea a 10.000 de laboratoare școlare, cel mai mare program de reducere a abandonului școlar (530 milioane euro), renovarea campusurilor universitare (300 milioane euro), campusuri și reforma învățământului dual (402 milioane euro)”, anunță într-o poziție comună ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea. Înainte de negocierea al cărei rezultat a fost prezentat de cei doi oficiali, Edupedu.ro a scris pe surse informația că s-ar intenționa tăierea a un miliard de euro din aceste fonduri. În final pierderea este de 10 % din această sumă.
• Întrebat astăzi la conferința de presă de la finalul ședinței de Guvern de ce s-a ajuns la această tăiere la Educație, Cîțu a răspuns: „Îmi place cum scoateți așa câte un capitol din PNRR și vă uitați la el. PNRR-ul inițial, cel cu care am plecat la Bruxelles, avea 42 de miliarde, acesta are 29 de miliarde. La toate capitolele au fost reduse sumele și nu au fost reduse aleatoriu, au fost reduse în funcție de feedback-ul pe care l-am primit de la Comisie, referitor la proiectele care erau în acel PNRR. O parte dintre ele le-am transferat pe alte finanțări, fonduri europene, pe buget, nu pentru că nu erau proiecte bune, toate-s proiecte bune, unele dintre ele nu erau în faza în care puteau să fie terminate până în 2026 și atunci nu avea rost să le punem în PNRR, le punem în altă finanțare, dar proiectele rămân. Așa și cu aceste proiecte, dacă au fost scoase de la Educație, proiectele rămân, sunt proiecte importante și vor fi finanțate ori de la buget, ori prin fonduri europene.”

Mai jos, postarea integrală a lui Marilen Pirtea:

„Trei consecințe dure ale nefinanțării universităților prin PNRR.

Proiectele propuse de Guvern în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență se află în etapa de negociere la Bruxelles. Dincolo de orientarea spre cele două mari obiective europene, combaterea schimbărilor climatice și digitalizarea, se anunță rezultate intermediare care presupun scăderi îngrijorătoare ale sumelor alocate pentru proiecte de infrastructură (irigații, autostrăzi) și, cu atât mai grav, diminuări majore ale finanțărilor propuse mediului universitar românesc.

Prima consecință: din fiecare două sau trei proiecte de top, propuse pentru mediul universitar românesc, va rămâne în finanțare unul singur. Va fi de ajuns? Cu siguranță că nu, pentru că suntem încă poziționați mult în urma țărilor din prima ligă a cercetării academice și ierarhiilor educaționale. Decalajul față de Occident se va amplifica.

A doua consecință: Fără un buget semnificativ pentru învățământul superior, efectul va fi de la sine înțeles: vom pregăti mai bine și mai competitiv tinerii absolvenți de liceu de aici pentru ca să se înscrie la universități din alte țări UE, mai „pregătite” – a se citi mai bine susținute financiar – pentru a-i include și pe studenții din România în programe inovatoare și puternic finanțate european. Tinerii din România vor susține piața muncii din vest.

A treia consecință: Dacă nu se vor realiza progrese în alocarea bugetară prin PNRR către universități, riscul de a bloca dezvoltarea principalelor centre universitare ale țării este imens, pentru decada următorilor 10 ani.

România are acum o șansă mare de creștere și dezvoltare, pe care o va rata fără potențarea universităților, epicentrele ecosistemelor urbane mari.”

Sursă foto: Facebook

Citește și:

OFICIAL Educația pierde 400 de milioane de euro din bugetul de negociere pentru PNRR. Anunț comun al miniștrilor Educației și Fondurilor Europene: Bugetul România Educată pe care îl negociem acum cu Comisia Europeană este de 3,7 miliarde euro

Daniel David: Test de inteligență în PNRR – Minimum pentru educație: 10% și 10%! / Dacă vrei să distrugi o națiune nu îți trebuie bombe, ci să-i distrugi educația

Surse: Proiectul România educată din PNRR pierde 1 miliard de euro, adică un sfert din totalul fondurilor pentru educație. Cele mai mari tăieri, la învățământul profesional dual, laboratoarele de științe și universități