Materialele folosite în programul „Neuroștiința la clasă” nu au fost verificate de specialiștii din Ministerul Educației „din perspectiva acurateței sau actualității informației științifice prezentate”, susține ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, care anunță că instituția sprijină programul în cazul căruia cercetătorii au semnalat erori științifice

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, declară într-un comunicat cu „precizări” că materialele folosite în programul „Neuroștiința la clasă” nu au fost verificate de specialiștii din Ministerul Educației „din perspectiva acurateței sau actualității informației științifice prezentate”. Oficialul răspunde astfel, public, scrisorii trimise de trei cercetători care au semnalat că ministerul și-a acordat susținerea pentru programul „Neuroștiința la Clasă” care aduce în fața copiilor “erori științifice fundamentale din podcastul Mind Architect”.

• Oamenii de știință au indicat explicit mituri și erori care le sunt recomandate, cu girul ministerului, profesorilor și elevilor începând chiar cu clasa a III-a: “Ca să dăm doar câteva exemple, frica este atribuită amigdalei, fericirea este pusă pe seama dopaminei, iar atașamentul pe seama oxitocinei, ceea ce este greșit pentru că toate acestea sunt stări emoționale cu o importantă componentă subiectivă, care se bazează pe activitatea în circuite nervoase foarte extinse, care reunesc numeroase structuri corticale și subcorticale, fiecare dintre ele implicând semnalizarea prin intermediul a zeci de neurotransmițători”.
• Edupedu.ro a solicitat clarificări legate de acest subiect, atât organizatorilor programului cât și Ministerului Educației.

Ministrul Educației susține că instituția pe care o conduce „sprijină inițiativa proiectului „Neuroștiința la Clasă”, care vine în completarea activităților la clasă aferente competenței-cheie „a învăța să înveți” și nu este menită să submineze adevărul științific sau să înlocuiască un curriculum existent. Materialele folosite au fost verificate și avizate de specialiști ai ministerului din perspectiva înscrierii lor în principiile legii educației naționale și nu din perspectiva acurateței sau actualității informației științifice prezentate, neuroștiința nefiind, în momentul de față, o disciplină cu programă școlară specifică.

De altfel, scopul programului nu este de a pregăti elevii în domeniul neuroștiinței, ci de a-i sprijini în procesul de autocunoaștere și de dezvoltare a abilităților de gestionare eficientă a propriei învățări.

Este important de punctat faptul că acest proiect nu are un interes comercial, toate activitățile sunt voluntare și toate materialele sunt resurse educaționale gratuite, atât pentru elevi, cât și pentru profesori”, mai scrie ministrul Cîmpeanu în comunicatul pe care îl semnează.

În documentul cu precizări ministrul susține că „Ministerul Educației încurajează inițiativele educaționale menite să aducă un plus de valoare sistemului de învățământ din România, mai ales inițiativele fundamentate pe o experiență empirică solidă sau care au ca scop declarat îmbunătățirea competențelor academice și social-comportamentale ale elevilor și studenților. În afară de acest tip de programe, există numeroase inițiative ale partenerilor Ministerului Educației care urmăresc să facă învățarea mai eficientă, mai plăcută, mai accesibilă și mai atractivă prin popularizarea științei sau prin comunicarea științei, fără a avea obiective corelate direct cu programa școlară”.

Redăm comunicatul integral:

 Reamintim că vineri, 15 octombrie, trei profesori și cercetători în Neuroștiințe și Științe Cognitive au lansat o scrisoare deschisă prin care îl avertizau pe ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, că instituția pe care o conduce și-a acordat susținerea pentru programul „Neuroștiința la Clasă” care aduce în fața copiilor “erori științifice fundamentale din podcastul Mind Architect”. Oamenii de știință au exemplificat o serie de mituri și “erori științifice fundamentale din podcastul Mind Architect” care, după cum susțineau aceștia, le sunt acum recomandate profesorilor și elevilor începând cu clasa a III-a și își exprimă “profunda îngrijorare pentru calitatea științifică foarte slabă a acestora și impactul negativ pe care credem că îl vor avea asupra felului în care elevii înțeleg funcționarea creierului și a minții”.

Semnatarii scrisorii deschise sunt Andrei Miu – profesor de neuroștiințe cognitive și genetică comportamentală la Universitatea Babeș-Bolyai, fondator și coordonator al Laboratorului de Neuroștiințe Cognitive de la UBB, cercetătorul Raul Mureșan – președintele Consiliului Director al Transylvanian Institute of Neuroscience, și Dragoș Iliescu, profesor în Departamentul de Psihologie și Științe Cognitive, directorul Școlii Doctorale de Psihologie din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București.

Organizatorii programului „Neuroștiința la clasă” au reacționat la solicitarea Edupedu.ro și într-un răspuns le cere specialiștilor să corecteze din mers informațiile greșite semnalate de oamenii de știință: “Le mulțumim tuturor celor care ne-au ajutat să ducem acest program de dezvoltare personală în școlile din România și lansăm, pe această cale, o invitație deschisă tuturor celor care doresc să contribuie cu pregătirea lor științifică la îmbunătățirea proiectului să ne contacteze. Împreună putem contribui la educația unei generații care va fi, poate, mai senină, mai blândă cu sine și cu greșelile celor din jur”.