Microbi antarctici care se hrănesc cu motorină ar putea ajuta la combaterea poluării cu plastic

314 vizualizări
Foto: © Stephen Coburn | Dreamstime.com
Oamenii de ştiinţă dintr-o echipă argentiniană folosesc microorganisme originare din Antarctica pentru a combate poluarea provocată de combustibilii fosili şi, potenţial, de materialele plastice în întinderile imaculate ale „continentului alb”, informează Reuters, preluat de Agerpres.

Aceşti mici microbi consumă deşeurile de combustibili fosili, creând astfel un sistem natural de curăţare a poluării provocate de motorina folosită ca sursă de electricitate şi de căldură în bazele de cercetări ştiinţifice din Antarctica.

Acest continent este protejat prin Protocolul de la Madrid din 1961, care stipulează că Antarctica trebuie să fie păstrată într-o stare imaculată. Studiul despre felul în care microbii ar putea să elimine deşeurile din plastic are aplicaţii potenţiale într-o gamă amplă de chestiuni de mediu, mai transmite Agerpres.

„Cercetarea noastră foloseşte potenţialul unor microorganisme native – bacterii şi fungi care trăiesc în solul din Antarctica, chiar şi atunci când acesta este contaminat – şi le face pe aceste microorganisme să consume hidrocarburi”, a declarat biochimistul Lucas Ruberto.

„Ceea ce pentru noi reprezintă un agent de contaminare, pentru ele poate fi o sursă de hrană”, a adăugat cercetătorul sud-american.

Lucas Ruberto şi alţi cercetători au vizitat în decembrie Carlina, una dintre cele şase baze permanente argentiniene din Antarctica, trecând printr-o perioadă de carantină pentru a nu răspândi maladia COVID-19 pe „continentul alb”, unde au existat totuşi câteva focare izolate.

Cercetătorii argentinieni au realizat câteva sarcini de remediere biologică, vizând curăţarea solului contaminat cu motorină, prin folosirea unor microorganisme şi plante indigene, un proces care ar putea fi utilizat în vara australă pentru a elimina 60% – 80% din totalul agenţilor de contaminare, potrivit sursei citate.

Lucas Ruberto a spus că a ajutat acele colonii de microbi oferindu-le azot, umiditate şi aerisire, pentru a le optimiza condiţiile de viaţă. „Practic, prin acest lucru am făcut ca aceste microorganisme să reducă pe cale biologică – şi cu un impact mic asupra mediului – nivelurile de agenţi de contaminare”, a spus cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă argentinieni au început să studieze felul în care microbii ar putea contribui la eliminarea deşeurilor din plastic şi din alte regiuni. Atât combustibilii, cât şi materialele plastice sunt de fapt polimeri, molecule formate din catene lungi alcătuite în principal din carbon şi hidrogen.

Ei colectează mostre de plastic din apele Antarcticii şi le studiază pentru a vedea dacă microorganismele selectate se hrănesc cu particulele de plastic sau pur şi simplu le folosesc ca pe un fel de „plute” pe care se înmulțesc.

„Dacă vom observa că ele degradează într-adevăr plasticul, următorul pas va fi să înţelegem cum fac acest lucru, pentru ca pe termen lung să găsim o soluţie pentru a crea un proces biotehnologic care să permită degradarea polimerilor la temperaturi scăzute”, a explicat Nathalie Bernard, biochimistă specializată în degradarea materialelor plastice şi participantă la acest studiu.

Foto: © Stephen Coburn | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Scrisoare fără precedent de susținere a directorului celui mai mare proiect de cercetare din România: peste 100 de cercetători, ingineri, doctoranzi de la Laserul de la Măgurele anunță că îl sprijină pe Nicolae Zamfir, ținta unor „tentative de discreditare”

O bună parte din cercetătorii de la Măgurele fac front comun în sprijinul directorului celui mai mare proiect de cercetare din România, Nicolae Zamfir. „Subsemnații, cercetători la Centrul ELI-NP, protestăm…
Vezi articolul

Sindicatul salariaților de la Universitatea Transilvania din Brașov răspunde rectorului: „Salariile de 8.000 de euro pe lună nu sunt norma, ci excepția. Sistemul actual încurajează impostura, nu performanța”

„Un număr extrem de mic dintre colegii noștri” beneficiază de venituri lunare de 7000-8000 de euro net, susține Sindicatul Salariaților din Universitatea Transilvania din Brașov, într-un punct de vedere transmis…
Vezi articolul