Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România, a spus că „reprezintă un lucru îmbucurător pentru acest moment faptul că la toate profilurile avem câte o oră în fiecare an. Disciplina Istorie cred că a făcut un pas înainte în comparație cu ce era”. Mihai Manea a atras atenția însă asupra a două lucruri: formularea «Istoria României și istoria românilor» care ar putea „suscita discuții” și faptul că Academia Română va fi implicată în elaborarea curriculumului. Reacția vine într-un interviu acordat Edupedu.ro, după ce disciplinele „Geografie” și „Istorie” au fost prevăzute în trunchiul comun pentru elevii claselor IX-XII, indiferent de profil și specializare, potrivit proiectului cu planurile-cadru pentru liceu, document pus în consultare publică, luni, 16 iunie, de către Ministerul Educației și Cercetării.
- Planurile-cadru cuprind disciplinele obligatorii și opționale din fiecare clasă și numărul minim și maxim de ore aferente acestora.
„Reprezintă un lucru îmbucurător pentru acest moment faptul că la toate profilurile avem câte o oră și faptul că mai există posibilitatea de acordare din curriculum de specialitate de asemenea de ore, din acest punct de vedere, disciplina istorie cred că a făcut un pas înainte în comparație cu ce era. Într-un fel dezbaterea pe tema disciplinei istorie a dat roade pentru că au fost implicate foarte multe instituții, au existat foarte multe voci ale societății civile, ale lumii științifice. Deci mi se pare un lucru interesant și îmbucurător”, a spus Mihai Manea pentru Edupedu.ro.
- Concret, elevilor claselor IX-XII vor avea incluse în trunchiul comun disciplinele Istorie și Geografie. Inițial, varianta pusă în consultare publică pe 31 ianuarie prevedea că Istoria și Geografia sunt eliminate din trunchiul comun, la clasele a XI-a și a XII-a, pentru elevii de la uman, real și tehnologic.
Pe lângă fiecare oră de istorie, în clasa a XI-a toți elevii vor învăța obligatoriu «Istoria evreilor. Holocaustul» și la clasa a XII-a «Istoria comunismului din România», potrivit propunerilor.
„În al doilea rând, apreciez faptul că noile planul cadru păstrează la clasa a XI-a «Istoria evreilor. Holocaustul» și la clasa a XII-a «Istoria comunismului din România», care va începe practic să fie aplicată din luna septembrie, acest an, odată cu noul an școlar. Deci, din acest punct de vedere, mie mi se par niște lucruri foarte importante din alte perspective”, mai subliniază Mihai Manea.
Pe de altă parte, președintele Asociației profesorilor de Istorie remarcă faptul că ar putea „suscita discuții” formularea «Istoria României și istoria românilor».
„Acesta este un document curricular important, care jalonează un drum. Însă dacă citim la pag 18, eu am găsit formularea Istoria României și istoria românilor. E un lucru, n-am văzut sau am văzut și e un lucru care cred că va suscita discuții. Să nu uităm că după 1989, în dezbaterea aceea, terminologică care e adevărat a dus până la urmă la termenul de istorie, s-a vorbit de istoria românilor, în formula Nicolae Iorga în formula Giurescu și nu istoria României, cum fusese în perioada regimului comunist. E o abordare importantă. Vorbim de istoria unui popor întreg, inclusiv a diasporei și vorbim de popor strict sau, dacă vreți, vorbim de istoria unui teritoriu. Eu cred că din acest punct de vedere ea trebuie păstrată. După 1989, asta a fost ideea, să se cuprindă istoria românilor de peste tot, nu doar România actuală. Eu rămân absolut adeptul formulei istoria românilor. Care cred că este un termen care are o acoperire foarte largă”.
Academia Română va fi implicată în elaborarea curriculumului de istorie
Mihai Manea atrage atenția și asupra faptului că Academia Română va fi implicată în elaborarea curriculumului de istorie, așa cum scrie în planurile-cadru.
„Mai avem o problemă din punctul meu de vedere, sigur că este un document absolut important curricular, care pune o bază, dar de aici se va ajunge la enorm de multe discuții. Interesantă afirmația: «Academia Română va fi implicată în elaborarea curriculumului de istorie». E aici am o mare problemă din punctul meu de vedere strict personal, Mihai Manea, nu altceva. Cred că după 1989 s-au făcut niște pași uriași în a da profesorului de istorie, a aceluia de pe băncile școlii, un rol important în a spune cuvântul în elaborare a unui curriculum. Nimeni, nimeni nu neagă dreptul și lumii științifice, Academiei Române, cel mai înalt for științific, al facultăților de istorie, să spună că într-adevăr au un cuvânt de spus și trebuie să aibă acest cuvânt.
Eu susțin acest lucru în elaborarea unui curriculum, e adevărat, e un pas înainte, dar dincolo de acest lucru, dacă vom ajunge să creăm un curriculum cu Academia Română cu facultățile de istorie și nu vom lua în considerare și punctul de vedere al profesorului de la firul ierbii, care va fi membru grupurile de lucru, lucrurile s-ar putea să fie mai complicate. Mă pronunț atât cât am dreptul ca profesor de istorie, nimic altceva. Cred că o echipă de curriculum de programă care va alcătui un curriculum de istorie trebuie să cuprindă deopotrivă istorici, membrii ai lumii științifice, ai Academiei, dar și profesori de specialitate de la nivelul școlii, a liceelor și așa mai departe.
Nimeni nu pune la îndoială faptul că Academia Română sau facultățile trebuie să își spună punctul de vedere. Și vă mai spun ceva e nevoie de acest punct de vedere. Experiența cu tânărul de la Târgu Jiu ne arată că trebuie să avem în vedere ce se spune lumea științifică și în predarea istoriei la clasă. Dar, repet, cred că trebuie găsită o formulă de «modus vivendi» în interiorul acestor grupuri. Dar, repet, eu nu pot să fac decât supoziție. Am pornit de la un text și nimic altceva. Nu știu cum va arăta, formula viitoarelor grupuri de lucru. Este o bilă albă pentru echipa Ministerului care a lucrat în acest sens.
Conținuturile și modul de predare contează foarte mult
„Comisiile și conținuturile contează enorm, acolo va fi marea discuție, marea problemă. Una din cele mai mari probleme se leagă de ceva cât păstrăm din ce am avut și eu cred că ar trebui să păstrăm din ce am avut și cât de mult vom adăuga. Am văzut apelul insistent al domnului ministru și care, cred, este un apel bine formulat de îmbunătățire a didactice, a metodologiei. Ce înseamnă însă această îmbunătățire a didacticii și a metodologiei? E o problemă care, să nu uităm, vizează o realitate de pe teren. E nevoie de multă formare a profesorilor de istorie. Dacă citești partea introductivă a planului cadru este ideal în ceea ce privește competențele. Dar încă o dată, cât reușește profesorul la catedră, dintr-un sat de lume rurală până la un oraș mare, liceu de prestigiu să realizeze? Aici este, dacă vreți, adevăratul.
Edupedu.ro: Trebuie deci regândit același conținut dar altfel scris și predat, într-o formă mai aerisită pentru elevi?
Mihai Manea; Foarte corect. Și mai e ceva. Nu uitați că vechea programă de liceu a mers pe teme, în timp ce abordarea cronologică acum se impune. Este dacă vreți, modelul discipline în istorie, numirea acestor noi planuri cadru.
Persoanele abilitate numite care vor face parte din grupurile de lucru ar trebui să regândească modelul disciplinei: ce studiez în a IX-a ce studiez în a X-a, ce studiez, a XI-a, ce studiez în a 12-a. Pentru că și abordarea unui principiu mai mergem pe principiul tematic, din punctul meu de vedere, cu multe probleme, multă dificultate sau abordăm și asta. Academia Română o susține foarte bine și argumentele sunt absolut pertinente pe criteriul cronologic, având în vedere că istoria apelează la cronologie”, spune Mihai Manea.
Președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România crede că e foarte important ca acele cursuri opționale care există deja pe Istorie și se predau în unele școli, și au avizul ministerului să fie scalate, să existe o bază de date care să ajute profesorii atunci când vor elabora curriculumul la dispoziția elevului din oferta școlii, CDEOȘ.
„Multă discuție cred se va purta în școli la capitolul numit curriculumul de specialitate. Cum se va face? Cred că aici e vorba de cum abordez acest curriculum de specialitate? Evidența aici e o problema care crede că la nivelul școlilor are nevoie de multe idei de sprijin pentru a acționa. Nu-mi dau seama către ce se îndreaptă. Există de câțiva ani Curriculum la decizia școlii, CDȘ, care cuprinde curriculum-uri, programe de cursuri speciale aprobate de Ministerul Educației: Istoria Monarhiei, istoria Orală, istoria Recentă care a prins în școlile românești, școlile liceale românești. Poate nu i-am identificat eu încă prin exemplele acelea de cursuri opționale. Ele au atenție, viza Ministerului Educației și se aplică și în acest moment.
Deci cred că în viitor ar trebui să se dacă vreți să se ranforseze încă o dată și această bază de date privind cursurile opționale aprobate de Ministerul Educației, care au succes? Istoria, monahie sau istoria recentă”, spune Mihai Manea.
Citește și:
Planuri-cadru liceu 2025. Istoria și Geografia rămân în trunchiul comun, pe parcursul tuturor anilor de liceu, pentru elevii de la uman, real și tehnologic / În varianta inițială a proiectului, aceste discipline au fost scose din trunchiul comun pentru clasele a XI-a și a XII-a
Planuri-cadru liceu 2025. Este un câștig că Geografia rămâne în trunchiul comun în toți anii de liceu, spune profesorul Mircea Furdui, Societatea de Geografie: Asta dovedește faptul că demersurile noastre au avut succes
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
Redacția
