Ministerul surd și Bacalaureatul impus ilegal / Op Ed – Oana Rogojanu, mama unei candidate

La conferința de presă din 30 iunie 2025, secretarul de stat Sorin Ion a fost întrebat cum justifică includerea în Bacalaureat a probei E.b. (limba maternă – germană) pentru elevii care nu au beneficiat de predare integrală în limba maternă, contrar cerințelor legale.

Răspunsul oficial:
„Este o interpretare destul de forțată a cadrului legal. Noi susținem Bacalaureat la niște discipline bine definite, cu niște programe de examen bine definite. Și Limba Maternă are o programă de examen, așa cum are și Matematica și Limba Română. […] Faptul că studiezi o disciplină sau nu în limba maternă nu influențează în mod direct și dramatic proba de la Limba Maternă. Limba Maternă e o disciplină de studiu.”

Această declarație este incoerentă juridic, iresponsabilă instituțional și profund jignitoare pentru orice părinte, elev sau profesor care înțelege ce înseamnă educație în limba maternă.

Este încă un exemplu al modului în care Ministerul reduce învățământul în limbile minorităților la o simplă „disciplină de studiu” — o abordare care trădează atât necunoașterea legii, cât și dezinteresul față de aplicarea ei. Pentru o instituție cu direcții de specialitate, corp de control și un întreg departament juridic, înțelegerea și aplicarea unui articol din lege n-ar trebui să fie dificilă. În această logică, ați putea impune orice probă în plus, oricărui elev, de la orice liceu, doar pentru că a studiat disciplina.

Art. 60 alin. (1) din Legea educației nr. 198/2023:
„În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția limbii și literaturii române.”

Aceasta este o condiție de fond, nu de nuanță. Iar nerespectarea ei înseamnă că o secție nu funcționează legal sub titulatura „cu predare în limba maternă”.

Un prag dramatic, un blocaj real

Rezultatele probei E.b. – Limba germană maternă:

• 724 de candidați obligați să o susțină;
• 13 respinși (note sub 5);
• 122 cu note între 5.00 și 5.98 – insuficiente pentru admitere competitivă la facultate.

În total, 135 de elevi – adică 18,65% dintre candidați – au fost afectați direct, plasați într-o situație-limită din cauza acestei probe.

Promovarea Bacalaureatului presupune nota minimă 5 la fiecare probă scrisă și o medie generală de cel puțin 6.00. Proba E.b. contribuie la această medie – ceea ce înseamnă că un 5 la germană trebuie compensat cu note mai mari la celelalte discipline.

Câți dintre acești elevi au beneficiat de predare integrală, legală, în limba maternă?
Cel mai probabil, niciunul.

Ministerul știe acest lucru, dar tace. Pentru că, în ecuația birocratică, copiii Ministerului – pe care ar trebui să-i apere ca pe ai săi – nu sunt persoane de respectat, ci simple cifre de gestionat.

Și aceasta este doar partea vizibilă a impactului. Nici nu mai punem în discuție câte medii finale au fost coborâte decisiv de o probă care nu ar fi trebuit susținută niciodată.

În loc să se concentreze pe examenele cu adevărat esențiale pentru viitorul lor, elevii au fost forțați să se pregătească pentru o probă care nu le aparține – consumând timp, energie psihică și resurse într-un moment crucial pentru orientarea lor profesională. Mulți au fost complet deturnați de pe traseul educațional care li se cuvenea.

Sibiu – dovada concretă a unei ficțiuni administrative

Instituțiile au recunoscut realitatea, dar nu și-au asumat consecințele:

1. Inspectoratul a admis public lipsa cadrelor didactice calificate pentru predare completă în limba germană – fără a recunoaște explicit încălcarea legii.
2. Ministerul a procedat identic.
3. Tot Inspectoratul, forțat de solicitări, a transmis procentul real de la Colegiul Brukenthal: doar 56% dintre discipline sunt predate în limba germană – ceea ce nu îndeplinește condiția legală esențială.

Nici măcar în liceul considerat emblematic pentru sistemul german din România nu se respectă cerința legală de bază.

Radiografia Sibiului – imaginea disfuncționalității la nivel național:

• 241 de candidați (o treime din totalul național);
• 52 au obținut note sub 6, inclusiv 3 respinși;
• doar 8 (3,34%) sunt etnici germani.

Peste 96% sunt elevi români – cei care asigură funcționarea acestor clase, prin acces legal conform art. 26 alin. (6).

Cu toate acestea, nici ei, nici colegii lor etnici germani nu au fost informați corect asupra statutului real al secțiilor și al implicațiilor juridice.

Participarea este legitimă doar dacă:

• există predare integrală în limba germană (caz în care proba E.b. este justificată);
• sau secția funcționează corect ca bilingvă, iar limba germană este tratată ca limbă modernă și certificată prin DSD.

În lipsa predării integrale, niciun elev nu ar fi trebuit obligat să susțină această probă.

Drept, alegere, obligație – o clarificare esențială

Când școala nu oferă predare integrală:

1. Elevii etnici germani au un drept specific:

Art. 6 din Constituție garantează păstrarea identității etnice;

Art. 60 alin. (5) din Legea educației le oferă, la cerere, acces la disciplinele identitare.

„Elevilor aparținând minorităților naționale care frecventează unități de învățământ cu predare în limba română sau altă limbă decât cea maternă li se asigură, la cerere, ca disciplină de studiu, cele trei discipline prevăzute la alin. (4).”

Acest drept se exercită voluntar, pe baza unui acord formal, nu automat.
El presupune consimțirea prin contract educațional – din care decurge firesc și susținerea probei E.b.

2. Elevii români nu pot invoca acest drept, nefiind aparținători ai minorității germane.
Pentru ei, susținerea probei E.b. este legală doar dacă toate disciplinele – cu excepția limbii române – au fost predate în limba germană. Legea susține elevii români printr-o pregătire riguroasă, oferindu-le șansa reală de a atinge competențe de limbă maternă – un nivel autentic de fluență și aprofundare.

De aici și diferența majoră: elevii etnici germani au deja această competență și pot susține, dacă își doresc, proba de Bacalaureat la limba maternă – legea asigurându-le acest drept.

În realitate, toți elevii au fost încadrați automat în regim „matern”, fără predare integrală și fără consimțământ informat. Însă nici Constituția, nici legea nu recunosc „semi-drepturi” sau „limbă maternă parțială”.

Ministerul vrea să modifice legea? Cui folosește?

Când Ministerul vorbește despre „adaptarea actelor normative” pentru a reflecta „realitățile din sistem”, ascunde un adevăr simplu:

→ Legea actuală protejează deja toți elevii – și români, și aparținând minorităților.
→ Problema nu este legea, ci refuzul sistematic de a o aplica.

Exemplul Sibiu:

• 8 elevi etnici germani (3,34%) din 241;
• 9 clase declarate „cu predare în limba maternă”, dar niciuna având acoperire completă cu profesori calificați;
• drepturile elevilor etnici, deși clar reglementate, sunt ignorate;
• regim declarat „matern”, dar funcțional ca bilingv – în afara cadrului legal.

Concluzie: Statul poate și trebuie să organizeze clase în limba maternă acolo unde există cerere și profesori – iar în Sibiu este clar că această capacitate există. Este obligația administrației să le reorganizeze corect și să comaseze clasele, cu respectarea legii și a drepturilor elevilor.

De peste un deceniu însă, Ministerul patronează – în disprețul legii – extinderea artificială și diluată a unui regim special care ar fi justificabil doar pentru un procent infim de etnici.

Problema nu este existența acestor clase, ci modul abuziv și ilegal în care sunt gestionate.

Nu se protejează drepturile minorității, ci se compromit drepturile tuturor elevilor implicați.

Consecințele legale și umane

Încălcarea legii a generat:

• fals în organizarea unităților școlare;
• impunerea unei probe fără temei legal, cu efecte grave – inclusiv discriminare;
• excluderea artificială de la titularizare a profesorilor care predau în limba română.

Aceste fapte încalcă articolele 11, 209, 210 și 213 din Legea educației nr. 198/2023, care reglementează obligațiile profesionale, răspunderea disciplinară și sancțiunile aplicabile personalului didactic, de conducere, de îndrumare și de control, în caz de nerespectare a legii și de prejudiciere a intereselor învățământului.

Consecințele sunt directe și grave: copiii decontează o minciună grosolană perpetuată instituțional, iar Ministerul o acoperă cu nonșalanță.

Soluția corectă și legală

Atenție Minister! Nu e nevoie de nicio modificare legislativă. Legea actuală este clară, corectă și completă. Trebuie doar aplicată.

→ Clase cinstite, cu predare integrală în limba maternă – acolo unde este posibil.

→ Clase bilingve, acolo unde nu este posibil – limba germană echivalată prin certificatul DSD.

→ Drept individual, exercitat voluntar de elevii etnici germani, consimțit prin contract educațional onest.

Declarația prin care oficialul califică aplicarea legii drept „interpretare forțată” trădează nu doar confuzie de competențe, ci și un dispreț față de lege și de statul de drept.

Este simptomatică pentru modul în care Ministerul își eludează propriile obligații.

Constituția e categorică. Legea e simplă.
Doar două alineate – unul general, unul specific – în același articol. Și totuși, Ministerul calcă în picioare un întreg sistem de învățământ în limba minorității germane.

Ignoră sute de elevi, disprețuiește timpul, efortul și resursele investite de ei și de familiile lor. Nu repară eșecul ieșit la suprafață, doar face eforturi furibunde pentru a-l ascunde.

Abuz în serviciu, corupție, dispreț? Oricum i-am spune, tot copiii plătesc.

Domnule Președinte. Domnule Prim-ministru.
Știți.
Acolo unde Ministerul e iresponsabil, răspunderea devine a dumneavoastră.

• Nota redacției: În perioada 29 aprilie – 5 mai 2025, Oana Rogojanu, mama unei eleve de clasa a XII-a de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthall”, a stat în fața Ministerului Educației, protestând față de obligativitatea susținerii probei de Limba și literatura germană maternă la Bacalaureat de către elevii din licee care, potrivit legii, ar trebui să ofere predare integrală în limba germană — dar nu o fac.
• În perioada 17 – 20 iunie, Oana Rogojanu a protestat în fața Palatului Cotroceni solicitându-i președintelui Nicușor Dan să intervină în favoarea elevilor, pentru respectarea legii.
• Opinia părintelui este importantă și vă încurajăm ca, dacă aveți ceva de spus, să ne trimiteți articolul dumneavoastră pe redactie@edupedu.ro. Ideile și opiniile exprimate în aceste articole nu sunt neapărat și cele ale redacției.