Ministrul de Externe, Oana Țoiu: România trebuie să ceară recunoașterea mai rapidă a diplomelor în Europa / Țara nu are cel mai generos buget alocat cercetării, dar există oportunități – în Apărare, în transferul cercetării academice în produse/ Întâlnire privind rețelele universitare europene, la sfârșitul lui iulie

1.036 de vizualizări
Foto: nquam Photos / Octav Ganea
„În termeni de cercetare, trebuie să recunoaștem că România nu are cel mai generos buget alocat cercetării. Dar există o oportunitate aici, în sensul că, dacă noi creștem un buget major precum cel al Apărării, o componentă pentru cercetare va fi, acolo, foarte importantă”, a spus, marți, ministrul de Externe, Oana Țoiu, la un eveniment legat de preluarea președinției Consiliului UE de către Danemarca. În răspuns la o întrebare Edupedu.ro, ea s-a referit și discuții privind învățământul superior, inclusiv interesul României pentru recunoașterea diplomelor la nivel european, importantă pentru numărul mare de români din diaspora.

Totodată, ea a anunțat că, la finalul lunii iulie, va avea loc o întâlnire privind o mai bună integrare a universităților românești în „rețelele europene de cercetare”.

  • Oana Țoiu a făcut comentariile în cadrul unui eveniment în care au fost prezentate prioritățile președinției daneze a Consiliului UE, în următoarele șase luni. Competitivitatea bazată pe cercetare și inovare, respectiv combaterea dezinformării și întărirea competențelor, inclusiv în ceea ce privește apărarea democrației – teme în care educația joacă un rol important – au fost menționate printre aceste priorități.

În intervenția sa pe tema educației și cercetării, Oana Țoiu a arătat că, pe lângă dezvoltarea unor componente de cercetare în cadrul sectoarelor cu buget substanțial, o altă zonă de interes este „transferul cercetării academice în produse concrete. Și spun asta în contextul discuției curente că există nevoia unui ciclu mai scurt între inovare și produsele concrete”.

Ea a menționat rețelele europene de cercetare care fac eforturi pentru scurtarea acestui ciclu. În context, ea a menționat că și „în România există o rețea de universități care fac parte din rețele europene de cercetare și am decis că vom avea o întâlnire, la finalul lunii iulie, pentru a ne asigura că acestea pot fi integrate mai bine”.

Tot la nivel european, a spus oficialul român, „un lucru foarte important pentru români este acela că trebuie să cerem recunoașterea diplomelor. Spun că acest lucru este foarte important pentru că avem o diaspora extinsă și vrem să ne asigurăm că recunoașterea diplomelor este mai rapidă între țările UE – o componentă pentru întărirea pieței unice” europene.

În acest moment, nu există o recunoaștere automată, la nivelul întregii UE, a diplomelor academice, în condițiile în care guvernele țărilor membre sunt cele responsabile de sistemele naționale de educație. Există, în scimb, o serie de reguli pentru recunoașterea calificărilor profesionale în țările membre.

Citește și:
Educația este o „prioritate crucială” pentru UE: „orice întrebare ai avea despre creșterea Europei, răspunsul este educația” – șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac

3 comments
  1. Așa e, Micky, că e paradoxal? Subscriu opiniei dumneavoastră. Pare că aroganții nici nu lucrează pe vară.

  2. O regulă de bun simț este că poți cere reciprocitate doar după ce oferi tu același lucru pe care îl ceri de la alții. Ori la noi parcurgerea procedurilor de echivalare și recunoaștere a studiilor chiar pentru cetățenii români care vin cu diplome din diaspora este o bătaie de joc în toată regula. Funcționarii din CNRED fac tot posibilul să citească legea cât mai îngust, ca să pună cât mai multe piedici, nu ca să facă echivalarea diplomelor cât mai ușoară.

    În același timp, dacă ești refugiat și nu ai acte de studii, poți să obții „echivalarea” și dreptul de a te înscrie la facultate în România pe baza unui așa-zis portofoliu educațional pe care tu singur îl compui și, presto, ți se emite atestatul de echivalare în timp record. În procedura CNRED pentru refugiații fără acte spune explicit că ei trebuie să se simtă acceptați și respectați. Dar nu la fel dacă ești cetățean român și plătești taxe în România. Poate se va sparge și buboiul de la CNRED într-o zi… o mulțime de funcționari aroganți, plini de ifose…

    1. Micky Mouse echivalarea se face pe ce ai terminat si invatat, daca tu vrei alta exhivalare pune mana si invata, altfel doar duci lumea in eroare pentru ceva ce nu este adevarat.
      Sa scrii ca niste refugiati sunt avantajati mi se pare o abordare de copil cu o capacitate redusa de gandire.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

UPDATE Studenții la masterat didactic de la Universitatea din București, care acuză limitarea accesului la bursele de 3.700 de lei, s-au lovit de o „eschivă constantă” a Ministerului Educației, în consultări desfășurate marți / Susțin că ar putea să renunțe la masterat, dar că li s-a cerut să nu invoce abandonul universitar în discuțiile cu presa / Studenți din Cluj acuză probleme similare

Grupul de studenți care vor să devină profesori și sunt înscriși la masteratul didactic de la Universitatea din București, care au acuzat recent limitarea accesului la burse, au spus, marți,…
Vezi articolul

VIDEO Robert Chiș-Ciure, neurocercetător român la International Centre for Neuroscience and Ethics: O poziție academică permanentă într-o universitate din România, pentru un profesor asistent, se plătește cu 3.500 de lei net, în București. Cum putem avea cercetare cu un asemenea salariu de debut?

Cum poate avea România cercetare dacă un profesor asistent debutant, într-o universitate din București, primește un salariu de 3.500 de lei net, spune cercetătorul român Robert Chiș-Ciure. Acesta a participat…
Vezi articolul

Cazuri de hărțuire sexuală la 22 de universități de stat și private, în ultimii 13 ani – analiză a Consiliul de Etică și Management Universitar / Universitatea din București în top cu cele mai multe sesizări depuse, urmată de Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea Babeș Bolyai Cluj-Napoca

În 22 de universități de stat și private din România au fost cazuri de hărțuire sexuală, potrivit analizei cazurilor de hărțuire sexuală în universitățile din România realizată de Biroul Consiliului…
Vezi articolul