Ministrul demisionar al Cercetării, despre Laserul de la Măgurele: Criza politică pune sub semnul întrebării întâlnirea pe care trebuia să o am cu miniștrii de resort din Ungaria și Cehia, pentru ca ELI-NP să fie membru ERIC

[jp_post_view]
Ciprian Teleman / Foto: Facebook.com
„Criza pune sub semnul întrebării întâlnirea pe care trebuia să o am cu miniștrii de resort din Ungaria și Cehia, pentru ca ELI-NP să fie membru ERIC”, susține ministrul demisionar al Cercetării, Ciprian Teleman.

Teleman și-a făcut un „bilanț de mandat” într-un live transmis pe pagina sa de Facebook, iar într-un răspuns la una dintre întrebările pe care le-a primit pe chat, a spus că întâlnirea cu miniștrii din statele partenere în ELI era programată pe 17 septembrie.

Întrebare:În ce stadiu este ELI-NP, adică laserul de la Măgurele? Mai poate fi România membru plin?

Ciprian Teleman: „Da. Și va fi eu cred că în termen foarte scurt. Această criză pune din păcate sub semnul întrebării întâlnirea pe care trebuia să o am cu miniștrii de resort din Ungaria și Cehia, partenerii principali în acest ERIC. Trebuia să se desfășoare pe data de 17 septembrie. În acest moment nu am informații ce se va întâmpla. Dar, fără îndoială, România va fi membru. Ăsta e obiectivul principal.”

https://www.facebook.com/ciprian.teleman.plus/videos/446642913215177

Reamintim că pe 5 mai 2021 Comisia Europeană a aprobat formarea noului ELI-ERIC fără laserul de la Măgurele.

România a fost oficial exclusă din consorțiul european ELI-ERIC, iar decizia a venit după ce anul trecut partenerii din Ungaria și Cehia, alături de care în 2012 România a primit finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au cerut alcătuirea acestui consorțiu fără laserul de la Măgurele și sistemul de fascicul gamma, cel mai mare și mai important pilon din cadrul întregului proiect.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesori ai Facultății de Chimie de la Universitatea din București solicită Ministerului Educației să respingă noile propuneri de standarde minimale elaborate de Comisia de Chimie a CNATDCU: S-a omis componenta didactică și sunt discriminatorii prin limitarea evaluării activității la 10 ani

Profesori ai Facultății de Chimie de la Universitatea din București continuă protestul față de noile propuneri de standarde minimale elaborate de Comisia de Chimie a CNATDCU si solicită Ministerului Educației…
Vezi articolul

Bugetul alocat Cercetării pentru 2023, în cadrul Ministerului Cercetării și Digitalizării, rămâne la un nivel similar cu cel de anul acesta: sub 0,2% din PIB / În octombrie, premierul Ciucă vorbea despre un buget „cel puțin dublu”

Guvernul alocă domeniului Cercetare Fundamentală și Cercetare Dezvoltare 2,81 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget pe 2023 publicat săptămâna aceasta de Ministerul Finanțelor și anunțat drept aprobat în urmă…
Vezi articolul

Cum stârnește poezia emoții și de ce răspund oamenii diferit la limbajul poetic? Un centru de cercetare din Cluj încearcă să afle și îți cere ajutorul / Cercetătoarea Simina Pițur, despre “una dintre cele mai importante mize ale neuroștiințelor estetice”

Laboratorul de Neuroștiințe Cognitive din cadrul Departamentului de Psihologie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj nu crede că inefabilul poeziei este incompatibil cu cercetarea științifică. De aceea, a pornit să caute…
Vezi articolul