Ministrul Educației aduce din nou în discuție schimbarea referinței pentru bugetul Educației, invocând sprijinul mediului de afaceri: „Am înțeles, în privat, ce-i drept, că tocmai am găsit un susținător pentru ca Educația să primească 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli, nu pe venituri”

Prezent la Forumul Educației Financiare, Sorin Cîmpeanu a lăsat să se înțeleagă că s-ar putea schimba referința pentru bugetul Educației, din procent al Produsului Intern Brut, în procent din bugetul consolidat, și că „Educația ar putea primi 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli, nu pe venituri.” Amintim că legal, prin Legea educației naționale, bugetul educației este stabilit în funcție de Produsul Intern Brut, anume 6% din PIB, procent care nu a fost niciodată respectat.

Ministrul Educației explica luna trecută, de ce își dorește această schimbare de raportare: „Produsul intern brut se confirmă abia la finalul anului viitor, iar bugetul se face la începutul anului. Dacă te raportezi la același moment, 15% dintr-un buget pe care deja îl ai în față cred că e mult mai ușor de verificat dacă ne dorim într-adevăr să susținem educația prin finanțare sau nu.”

Sorin Cîmpeanu a vorbit în cadrul Forumului Educației Financiare și mulțumindu-i colegului său de cabinet, ministru al finanțelor, a lăsat să se înțeleagă faptul că acesta susține ideea de a raporta bugetul Educației, la bugetul consolidat, și nu la procent din PIB.

„Îi mulțumesc colegului meu, ministrul de finanțe, Adrian Cîciu, pentru că nu numai că va susține educația financiară, dar va susține educația în general, pentru că am înțeles, în privat, ce-i drept, că tocmai am găsit un susținător pentru că Educația să primească 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli, nu pe venituri,” a precizat ministrul Cîmpeanu în încheierea discursului său. Nu a făcut alte precizări legate de acest subiect.

Declarația ministrului Cîmpeanu vine în contextul în care recent, Dragoș Atanasiu, co-fondator al SuperTeach a spus că mediul de afaceri se va lupta pentru ca bugetul educației să ie de 4,7% din PIB sau 15% din bugetul României. “Mediul de afaceri s-a trezit și spune acum: dacă nu investim azi în educație, vom investi mâine în penitenciare”, a afirmat Atanasiu în cadrul Conferinței “Provocările viitorului în educație”, organizată de Asociația SuperTeach la Târgu Jiu.

Informații de context

Totuși, în programul de Guvernare al Guvernului Nicolae Ciucă, la capitolul „obiective strategice în Educație” la pagina 86, scrie că „Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB).

Redăm pasajul integral:

„Programul de guvernare va continua implementarea Proiectului „România Educată”. Pentru operaționalizarea acestui proiect, Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB) și de până la 3% din bugetul național (1% din PIB) pentru finanțarea publică a cercetării, complementar cu finanțarea asigurată prin PNRR, sub tutela Proiectului „România Educată””.

În același timp, de remarcat, Guvernul prevede cheltuieli cu educația de 2,3-2,4% din PIB pentru următorii 50 de ani, potrivit Programului de convergență 2022-2025, aprobat prin memorandum pe data de 4 mai 2022.

Ce ar însemna schimbarea de referință propusă de ministru, raportat la condițiile actuale?

În prezent, conform cadrului comun de raportare, bugetul alocat Ministerului Educației pentru 2022 este de 29,98 de miliarde de lei, însemnând 2,28% din PIB pe baza PIB-ului prognozat de Comisia Națională de Prognoză anul trecut și folosit pentru construirea bugetului pe 2022. Este cea mai mică alocare din ultimii 3 ani și reprezintă mult sub jumătate din ținta stabilită prin Legea educației naționale din 2011, care prevede, la articolul 8, că educației trebuie să i se aloce minimum 6% din Produsul Intern Brut.

Bugetul de stat e stabilit la venituri de 216,4 miliarde de lei. Raportat la acest buget, bugetul actual al educației, aflat mult sub pragul prevăzut de lege, înseamnă 13,85% din veniturile la buget, adică foarte puțin sub totalul invocat acum de ministru ca aspirație pentru un buget potrivit pentru sectorul educației.

Bugetul estimat la nivel național pentru anul viitor de către Ministerul de Finanțe este de 244,94 miliarde de lei. 15% înseamnă 36,74 miliarde de lei. Aceasta ar însemna o creștere a bugetului de doar 22% față de anul în curs, iar raportat la bugetul general creșterea ar fi de doar 2,7%.

Raportat la PIB-ul revizuit în această primăvară de Comisia Națională de Prognoză (1.327,9 miliarde), bugetul educației pe anul în curs este de 2,26% din PIB. Raportat la estimarea bugetară pentru 2023 a CNP (1.460,7 miliarde), cei 36,74 miliarde de lei, cât ar însemna 15% din buget, ar reprezenta 2,52% din PIB, adică tot sub jumătate din ținta de 6% prevăzută de lege.