Ministrul Daniel David a explicat, la Antena 3 CNN, că în ultimii doi-trei ani, timp în care a crescut bugetul dedicat burselor și, implicit, cuantumul acestora, elevii au început să le perceapă drept unică motivație pentru a merge la școală. Totuși, ministrul s-ar fi așteptat ca, în contextul creșterii bugetului și diversificării tipurilor de burse, mai mulți elevi să fi participat la examenul de Bacalaureat de anul acesta.
„Le-am stricat mintea elevilor în 2-3 ani și acum consideră că nu pot merge la școală dacă nu primesc bani”, a declarat Daniel David.
„Într-un sistem educațional, copiii trebuie să vină la școală pentru că învățământul este obligatoriu și pentru că lor trebuie să le placă și/sau să vadă că este o cale spre succesul social. De aceea trebuie să vină copiii la școală”, a precizat el.
Acesta a menționat că, deși înțelege că acest sistem de burse nu a fost în vigoare suficient de mult timp pentru a observa efectele pe termen lung, se aștepta ca prezența la Bacalaureat să fie mai mare.
„Am încercat un sistem foarte generos de burse. Două generații au beneficiat de acest sistem. Mai putem să discutăm că încă nu vedem efectul pe termen lung, deși, repet, eu aș fi vrut să văd, în acești doi ani, cât am avut bursele, măcar o prezență mai mare la Bacalaureat, dar nu am văzut-o. Dimpotrivă, prezența la Bacalaureat anul acesta a fost mai scăzută decât anii trecuți”.
Ministrul a punctat și faptul că intenția din spatele mecanismului de burse a fost una bună: „Mecanismul a fost poate unul bun ca intenție. Am spus «bun, dacă avem bani, hai să îi ducem în educație». Bursa de merit a crescut de la 200 de lei la 450 de lei. Bursa socială a crescut de la 200 de lei la 300 de lei. S-au introdus burse noi: a apărut bursa de reziliență, care se dădea de la 7 în sus. Bursa de merit se oprește la 9,50”.
Totuși, Daniel David se îndoiește de eficiența acestui sistem: „Au trecut doar doi ani și pot accepta faptul că nu se văd efectele pe termen lung. Problema este că nu ai acest sistem niciunde în altă țară, de aceea sunt sceptic că ar putea să aibă efecte pe termen lung și, ultimul argument, nu sunt bani pentru acest sistem de burse”.
În plus, Daniel David a redeschis subiectul creșterii normei profesorilor, care influențează direct plata cu ora a cadrelor didactice, în contextul în care ministrul a anunțat că plata cu ora se va raporta la timpul total de lucru pe săptămână, adică 40 de ore, astfel încât valoarea unei ore la plata cu ora să nu depășească valoarea unei ore din normă.
„Politica a distorsionat sistemul educațional, inducând ideea că în loc să ți dau salariul pe care îl meriți, îți creăm tot felul de favoruri. În sensul că am spus că timpul de lucru e timp liber – predai 4 ore și celelalte sunt libere”.
„Este anormal să ai la plata cu ora o valoare mai mare decât contează ora respectivă în norma ta. De ce am făcut-o? Pentru că nu am vrut să dăm profesorilor salariile pe care le merită și am zis – lasă că mai iei plata cu ora și își compensezi cumva lucrurile. Am dat degrevări, dar după ce am dat degrevări, profesorii își iau plata cu ora că să își completeze din nou salariile. Noi ar fi trebuit să îi tratăm decent, să le dăm salariile pe care le merită și să nu îi punem în astfel de situații”, a mai adăugat acesta.
Informații de context
Bugetul pentru bursele elevilor a ajuns în 2025 la o valoare record de 6,4 miliarde de lei, adică 1,2 miliarde de euro, de trei ori mai mult decât bugetul Cercetării, care este de 2.1 miliarde de lei. Conform planului de guvernare, propus de premierul desemnat Ilie Bolojan, bugetul pentru bursele elevilor trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023, înainte de introducerea prin legea 198/2023 a unor angajamente nesustenabile.
Peste jumătate dintre elevii din clasele VI-XII primesc bursă de merit, iar circa 600.000 au avut anul trecut media generală între 9,50 și 10, în creștere cu 142% față de precedentul an școlar, conform unei analize Edupedu.ro din 2025.
La suma record de 6,4 miliarde de lei s-a ajuns prin creșterea numărului de burse și a cuantumului minim, precum și prin criterii care au dus la „bursele de merit Ligia Deca”, burse pentru elevi care au intrat la liceu cu medii de 1, 2 si 3.
„Analiza sistemului de burse:
- Bursele trebuie să reflecte adecvat două lucruri: suportul pentru condiții socioeconomice dificile și/sau pentru excelență educațională.
- Bugetul trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023, înainte de introducerea prin noua legislație (legea 198/2023) a unor angajamente nesustenabile. Dimensionarea se va face prin raportare la practici europene și la condițiile de sustenabilitate pe care și le permite țara.
- Ținând cont de faptul că bursele nu se impozitează, fondul de burse/bursele care se raportează la salariul minim pe economie se va raporta la valoarea netă a salariului minim”, conform planului de guvernare.
Număr record de elevi care primesc burse în anul școlar 2024-2025
În 2022, numărul de beneficiari de burse a fost de 537.477 de elevi, din care 347.000 de burse de merit (prin luarea în calcul a pragului de medie de 9.50) și 156.000 de burse de ajutor social.
În acest an școlar se acordă 1,7 milioane de burse pentru elevi, conform raportului de activitate a fostului ministru al Educației Ligia Deca, care nu precizează însă și cu câți bani se plătesc aceste burse.
Președintele Centrului de Evaluarea și Analize Educaționale, Cristian Hatu, a declarat că bursele sunt motivații extrinseci. Cea care conduce la creșterea calității educației este motivația intrinsecă. „Nu cumva elevii pot să fie mai motivați când felul în care predau profesorii se schimbă?”, a pus problema acesta.
Senatorul PSD Dan Cașcaval, rector al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, susține că nu înțelege de ce noul guvern recurge la această măsură care afectează studenții, tocmai cei „care au avut un rol esențial în parcursul nostru european”.