România a reușit să atragă doar 10 milioane de euro prin PNRR, pentru componenta 15 – Educație, în ultimele șapte luni. Astfel, în prezent România beneficiază de 598,61 milioane de euro, față de aproximativ 505 milioane de euro în decembrie 2024. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat pe 30 iunie, în cadrul unui briefing de presă, că, în urma întâlnirilor cu reprezentanții Comisiei Europene, România va reuși să păstreze toți banii nerambursabili din PNRR. Asta presupune că, până pe 31 august 2026, când PNRR se încheie, ar trebui să încasăm toți cei 13,6 miliarde de euro din PNRR pe toate domeniile, inclusiv Educație.
Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat ieri, că, în urma mai multor întâlniri cu reprezentanții Comisiei Europene, „avem o abordare care să permită ca România să absoarbă toți banii nerambursabili din PNRR”.
Banii nerambursabili, despre care spune ministrul, înseamnă 13,6 miliarde de euro, sub jumătate din întregul pachet PNRR, care valora înainte de negociere 28,5 miliarde. Componenta pe Educație era de 3,5 miliarde.
Menționăm că 728 de milioane de euro prin PNRR au fost deja pierduți de România pe Componenta 15 Educație, potrivit declarației fostului ministru al MIPE, Marcel Boloș.
Actualul ministru, Dragoș Pîslaru, a spus că în circa 560 de școli și licee proiectele nu vor mai fi implementate:
„Înțelegem că, de exemplu, au ieșit din finanțare potențial 100 de școli care erau incluse în programul de digitalizare. Sunt 409 de unități de învățământ profesional și tehnic la care nu mai avem timpul fizic să punem zona de laboratoare. 57 de licee agricole nu sunt în acest moment într-un stadiu de implementare suficient de dezvoltat”.
Până la acest moment, nici MIPE și nici MEC nu au publicat lista proiectelor care se opresc din cauza pierderii acestor fonduri.
Dacă împărțim perioada PNRR-ului în număr de luni de când România a început semnarea contractelor (începutul anului 2022), rezultă că au trecut 42 de luni. Asta înseamnă că, până la începutul lunii iulie 2025, am reușit să atragem, în medie, 14,2 milioane de euro lunar, pentru că până acum în Educație au fost absorbite fonduri în valoare de 598 milioane de euro.
Până la finalul lui august 2026, mai sunt 14 luni, timp în care România ar trebui să mai atragă 2,17 miliarde de euro, fonduri rambursabile și nerambursabile. Calculul arată că ar trebui ca, până la finalul PNRR, să atragem 155 de milioane de euro pe lună pentru a beneficia de întregul buget alocat prin PNRR pe Educație.
În decembrie 2024, România reușise să atragă mai puțin de un sfert din fondurile europene disponibile prin PNRR pentru componenta Educație – mai exact 505.580.643 euro din cele 3,5 miliarde de euro disponibile, după cum a semnalat Edupedu.ro.
Până în prezent (iulie 2025), România a mai reușit să atragă doar în jur de 10.469.537 euro. Astfel, țara noastră a beneficiat, până acum, în domeniul Educației și formării, de granturi în valoare de 516,05 milioane de euro nerambursabili. La acestea se adaugă 82,56 milioane de euro din împrumuturi, deci fonduri rambursabile, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul oficial al Comisiei Europene.
În total, este vorba despre 598,61 milioane de euro atrași pentru componenta 15 – Educație din PNRR, care cuprinde 7 reforme și 18 investiții. Concret, România a reușit să absoarbă 17,1% din fondul disponibil pe Componenta 15 Educație.
Toții banii trebuie folosiți până pe 31 august 2026 – vezi aici pe ce proiecte trebuie cheltuiți banii PNRR în Educație.
În urmă cu o săptămână, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a explicat într-o postare pe Facebook, la final de mandat, că „singura șansă a României să salveze planul – renegocierea, la fel cum au făcut și alte state membre, așa cum aproape toate statele membre au decis la un moment dat pentru a se proteja de riscul de pierde a banilor din bugetul alocat PNRR”.
- Acesta a precizat că România riscă să piardă 728 de milioane de euro prin PNRR la capitolul investiții în educație, adică 20% din suma totală alocată în acest domeniu.
Rugat să justifice această situație, ministrul Daniel David a declarat în aceeași zi pentru Edupedu.ro că evaluarea de la începutul mandatului său a relevat riscul de a pierde mult mai mult decât suma indicată de Marcel Boloș.
- „Estimarea era ca educația, dacă nu face nimic, va pierde aproximativ 1 miliard 700 de euro, pentru că nu își putea atinge obiectivele până în august 2026”, a spus acesta.
- Ministrul a precizat că ar fi reușit să reducă pierderile cu 1 miliard de euro: „Prin apropierea de renegociere, am reușit să reduc cu 1 miliard pierderile”.
Informații de context
Tot de bani europeni din PNRR depinde și acordarea primelor de carieră didactică și profesionale, pentru profesori și angajați din școli.
Promisiunile făcute profesorilor în vara lui 2023, după proteste masive în stradă, riscă să rămână doar pe hârtie. Primele de carieră didactică și profesională nu pot fi decontate în acest moment din fonduri europene, întrucât Comisia Europeană nu a aprobat includerea acestora în Programul Educație și Ocupare (PEO) 2021–2027, potrivit unui răspuns al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) la solicitarea Edupedu.ro. Mai mult, măsurile de sprijin reglementate prin OUG nr. 58/2023 nu sunt acceptate „în forma actuală” și sunt blocate de OUG 156/2024, cunoscută drept ordonanța „trenuleț”.
Și tichetele educaționale în valoare de 500 de lei pentru copiii devaforizați prin care își pot cumpăra haine și rechizite încă nu au fost acordate integral, tichete aflate în responsabilitatea MIPE. În aprilie, 34.000 de elevi și familiile lor nu primiseră banii promiși de Guvern.
Bugetul alocat pentru cardurile educaționale în valoare de 500 de lei a fost epuizat pentru că s-a dublat numărul de beneficiari, spunea Marcel Boloș în martie. Estimarea era ca plățile să fie finalizate până la sfârșitul lunii mai 2025 – dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Redacția
Cristina Glomnicu
Mădălina Belu
LearnGate