Mircea Miclea: Comasarea Institutului de Științe ale Educației cu o unitate administrativă din interiorul Ministerului este o gafă monumentală. O desființare similară a făcut Ceaușescu

[jp_post_view]
Mircea Miclea / Foto: RBL
Comasarea Institutului de Științe ale Educației cu unitatea administrativă din interiorul Ministerului Educației care concepe subiectele pentru examene „este o gafă monumentală”, a declarat Mircea Miclea, pentru Edupedu.ro. Cercetătorul a avertizat că IȘE își pierde prin comasare statutul de institut de cercetare, „independența științifică a cercetătorilor devine nulă și sunt simpli subordonați ai ministrului, ca orice funcționar public”.

„O desființare similară a făcut Ceaușescu, tot fără să anunțe pe nimeni. Acum se repetă istoria în deplină libertate și democrație”, a continuat fostul ministru al Educației.

Miclea a declarat că „ar trebui măcar reînființat acest institut, pe care l-au desființat abuziv, în stil ceaușist”, pentru ca trendul rezultatelor din educație să se inverseze.

Declarațiile lui Mircea Miclea cu privire la Comasarea IȘE cu CNEE:
Rep: Rezultatele slabe obținute de România la PISA vin în același an în care Guvernul comasează Institutul de Științe ale Educației (institut de cercetare a politicilor educaționale, cunoscut publicului larg mai ales ca instituția care concepe curriculumul), cu Centrul Național de Evaluare și Examinare (care concepe subiectele de examene). Ce efect va avea această decizie?

Mircea Miclea: Comasarea Institutului de Științe ale Educației (IȘE) cu unitatea administrativă din interiorul Ministerului Educației este o gafă monumentală. O desființare similară a făcut Ceaușescu, tot fără să anunțe pe nimeni. Acum se repetă istoria în deplină libertate și democrație.

Era singurul institut capabil cât de cât să aibă independență și să prezinte rezultatele cercetărilor în domeniul educației din România în mod obiectiv. Și era un institut științific. Acum, comasându-l cu o unitate din interiorul Ministerului Educației, IȘE își pierde statutul de institut de cercetare.

Practic, România nu mai are în acest moment niciun institut de cercetare prin care să analizeze rezultatele politicilor sale educaționale. Independența științifică a cercetătorilor devine nulă și sunt simpli subordonați ai ministrului, ca orice funcționar public.

Rep: Adică, de acum înainte, dacă directorul spune: Nu publicați rezultatele studiului X, derulat din bani publici, ei trebuie să execute? E posibil să nu mai vedem Rapoarte de genul celui în care IȘE avertizat că jumătate dintre profesori nu au fost învățați să predea conform noilor programe școlare?

Mircea Miclea: Absolut. Superiorul ierarhic poate spune: nu dai asta, că îți tai din salariu. Directorul acestui centru care va comasa IȘE și CNEE este ca orice director din minister, poate fi numit politic, poate să fie incompetent științific și poate să blocheze oricând, la cererea ministrului, orice informație care e neplăcută.

Cercetătorii din IȘE devin legal funcționari și își pierd statutul științific, fiind subordonați unui director. Automat, IȘE și-a pierdut și acreditarea de institut de cercetare.

O instituție publică de cercetare a educației tocmai a dispărut.

Lucrurile merg din rău în mai rău.

Rep: Care sunt soluțiile, pentru inversarea trendului în educație?

Mircea Miclea: Ar trebui măcar reînființat acest institut, pe care l-au desființat abuziv, în stil ceaușist.

Apoi, în pactul național era scris că Parlamentul va monitoriza politicile educaționale și Parlamentul nu s-a achitat deloc de această sarcină. Parlamentul trebuie să înființeze o unitate de monitorizare a politicilor educaționale, așa cum prevede Legea educației. Parlamentul trebuie să își reactiveze această responsabilitate, pentru că e cât de cât mai stabil decât guvernele.

Acestea sunt lucrurile riguroase care trebuie aplicate, dacă cei care ne conduc au o minimă luciditate.

Pe de altă parte, trebuie finanțare suplimentară, pentru că cu 4% nu te poți aștepta să performezi. Apoi trebuie aplicată salarizare diferențiată, masteratul didactic și formarea riguroasă a profesorilor.

Nota Redacției:

Declarațiile au fost făcute în ziua în care OECD a lansat Raportul cu Rezultatele PISA 2018, care a arătat că România a obținut cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani la testele PISA, cu un analfabetism funcțional care a urcat de la 39% la 44% în doar 3 ani. Dezastrul din educație este „bifat” și în zona de excelență:

  • proporția celor care au rezolvat cele mai dificile probleme la cel puțin unul dintre cele trei domenii (subiecte) – citire, matematică sau științe – reprezintă 4% din total, în timp ce media țărilor OCDE este de 4 ori mai mare (16%).
Vez aici interviul integral acordat de Mircea Miclea pentru Edupedu.ro, cu privire la rezultatele României la PISA 2018
Citește și:


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

RAPORT ANOSR Politizare răspândită, servicii de consiliere „care nu-și îndeplinesc misiunea”. Locuri insuficiente de cazare, burse sociale care nu acoperă cheltuieli de bază – situația studenților din România după ani de fluctuații în eforturile universităților de a le asigura drepturile

Universitățile respectă unele dintre drepturile studenților și le oferă acces la servicii într-o manieră similară cu ultima jumătate a deceniului – de la burse la cazare sau consiliere, după o…
Vezi articolul

Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul „Şaguna” din Braşov, analiză punct cu punct a rezultatelor simulării Evaluării Naționale: Anul trecut nivelul de dificultate al subiectului I era în jurul clasei a IV-a – a V-a, anul acesta exercițiile au fost un pic mai ridicate, astfel încât s-a trecut la nivel de clasă a VII-a – a VIII-a, într-un mod real / Intuiesc că mulți elevi au ghicit răspunsurile la testele grilă

Profesorul de matematică Cătălin Ciupală de la Colegiul Național „Andrei Şaguna” din Braşov spune despre rezultatele de la simularea Evaluării Naționale că a identificat cel puțin trei itemi unde elevii…
Vezi articolul
Harta psihologică a României

Harta psihologică a României și răspunsul pe județe la restricțiile din starea de urgență. Daniel David: Au respectat regulile oamenii din zone foarte tradiționale și cei cu nivel mare de autonomie. Din cauza alegerilor, astăzi autoritățile vorbesc pe limbi diferite

Răspunsul românilor la restricțiile de circulație impuse în timpul stării de urgență a fost influențat de profilul psihocultural al zonei țării, susține un studiu derulat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.…
Vezi articolul