Rezolvare Bacalaureat 2025 Istorie. Profesoara Nicoleta Zărnescu de la Colegiul Național „Ferdinand I” (CNF) din Bacău a oferit sugestii de rezolvare a subiectului primit la a doua probă scrisă obligatorie, de miercuri, 11 iunie.
Subiectele au fost „abordabile, chiar facile. Subiectul I.7 a fost unul aproape identic cu cel de la simularea națională”, apreciază profesoara pentru publicul Edupedu.ro.
Redăm integral rezolvarea profesoarei:
„2025 – Examen de Bacalaureat Istorie
SUBIECTUL I
- Stalin/ Andrei Jdanov
- O viguroasă mișcare de eliberare sau ca să-i pună capăt… au ocupat-o militar
- Cehoslovacia/Albania/România/Iugoslavia
- B
- Cauză: Deoarece armatele sale ocupau deja zonele respective…
Efect: Stalin fusese în stare sa impună … risc ieșit din comun
Cauza: …el s-a dovedit mult mai prudent
Efect: Ca urmare, în primii doi ani de după război, numai Iugoslavia și Albania au instituit dictaturi comuniste.
- Adoptarea Constituțiilor totalitare 1948 și 1952; naționalizarea 1948, înființarea Securității, Miliției, înființarea PMR – partid unic
- Practicile politice democratice legitimate prin noua Constituție din 1991. Atât pluralismul politic cât și principiul separației puterilor în stat sunt respectate in practica politică a regimului democratic
SUBIECTUL II
- Petru Rareș/Ștefan Lăcustă
- Secolul XVI
- Lupta de la Feldioara, victorioasă pentru Petru Rareș, împotriva oștilor lui Ferdinand de Habsburg
- A întărit domnia, a limitat imunitățile marii boierimi, a sporit siguranța drumurilor, a ridicat importante edificii de apărare, capitala țării și multe cetăți au fost refăcute
- Relațiile Moldovei cu Imperiul Otoman, aflat la apogeu, in timpul sultanului Suleyman Magnificul sunt tensionate, evoluând spre conflictul din 1538, în urma căruia domnul Petru Rareș pierde domnia, fiind părăsit de boierii țării și Moldova pierde cetatea Tighina. Informațiile: „O armată de 150000-200000 de oameni… Moldova” si „In urma acestei expediții otomanii au răpit Moldovei cetatea Tighina” sau „boierii epuizați de lupte au predate țara sultanului”
- La începutul secolului al XVIII lea in Moldova domnește Dimitrie Cantemir (1710-1711). A fost ultimul domn pământean deoarece acesta, în 1711, a încheiat o înțelegere antiotomană cu țarul Rusiei, la Luțk, și a participat, alături de oștile rusești la bătălia antiotomană de la Stănilești, pe Prut. Prin urmare, acțiunile domniei în Moldova, având caracter antiotoman, au determinat Poarta să instaureze domniile fanariote.
SUBIECTUL III
Reper 1
Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc – 1857 sau dubla alegere
Reper 2
1863 – Legea secularizării averilor mănăstirești (aproximativ 25% din suprafața agricolă a țării era închinată mănăstirilor de pe muntele Athos, Locurilor Sfinte, Peninsula Sinai etc.) sau 1864 Legea agrară (se desființa claca, peste 400.000 familii țărani erau împroprietărite cu peste 1,6 milioane hectare, terenul agricol era oferit în funcție de numărul de vite pe care le avea gospodăria, terenul nu putea fi înstrăinat timp de 30 ani și timp de 15 ani trebuia trebuia achitată răscumpărarea terenului) sau 1864 Legea instrucțiunii publice (învățământul primar obligatoriu și gratuit, se organizau cele 3 cicluri de învățământ – primar, secundar și universitar, măsuri pentru dezvoltarea învățământului secundar și superior) sau 1866- adoptarea Constituției (monarhia constituționala ereditară, cu drept de primogenitură, respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, a principiului separării puterilor în stat, votul cenzitar, suveranitatea națiunii etc.) sau aducerea prințului străin Carol I pentru consolidarea Unirii și pentru stabilitatea statului român, respectiv pentru instituirea formei de guvernământ monarhia constituțională
Reper 3
4 aprilie 1877 – Convenția româno-rusă sau Participarea României la Războiul ruso-otoman, respectiv pentru România a devenit Războiul pentru Independență, prin luptele purtate pentru cucerirea Plevnei, a redutelor Rahova, Smârdan, Grivița sau 1883 – Aderarea României la Puterile Centrale/Tripla Alianță pentru a ieși din izolarea diplomatică și a își securiza granițele în fața tendințelor expansioniste ale Rusiei
Reper 4
Contextul internațional de la începutul secolului al XX-lea a fost unul zbuciumat prin izbucnirea Primului Război Mondial, în 1914, între cele două alianțe: Antanta și Puterile Centrale. Deoarece România alege în 1916, după o neutralitate de 2 ani, să participe la război de partea Antantei, prin convențiile politice și militare semnate, în secret, la 4 august 1916., se obliga să declare război Austro-Ungariei la 14 august 1916. Astfel, în perioada 1916-1918, România s-a aflat în stare de război cu statele Puterilor Centrale, desfășurând acțiuni militare în Transilvania, în august 1916 și apărându-se în fața contraofensivei austro-germano-bulgare în Oltenia și Muntenia, dar și pe linia Dunării.
Campania din 1917 a fost una victorioasă prin bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, stabilizând linia frontului Galați-Nămoloasa. Deoarece politica externă a României din perioada 1916-1918 a urmărit recuperarea teritoriilor aflate sub ocupația străină (Transilvania și Bucovina de sub ocupația Austro-Ungariei) și apărarea integrității teritoriale, în 1918 România a reușit să creeze statul național unitar prin Marea Unire”.
Subiecte BAC 2025 Istorie:


1 comment
O mică observatie privind rezolvarea propusă de către doamna profesor.
Vizează subiectul III, reperul 2. Intr-adevar, o variantă corectă este raportarea la Legea rurala din august 1864 (reforma agrară), dar , conform legii, suma platită timp de 15 ani nu era o răscumpărare a terenului, ci o despăgubire platita fostilor stăpâni de mosii pentru desfintarea clăcii si a celorlate obligatii. Că suma platită era destul de mare încât se putea apropia de valoarea terenului este altceva.
Vezi art.icolele XI, XXII din lege ! ( O puteti găsi usor aici : https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/231532 sau in culegeri complete de documente).
Studierea istoriei impune obligatoriu să nu uităm expresia AD FONTES.