Model de rezolvare subiecte Logică – Bacalaureat 2025. Profesorul Florin Popovici: Subiectul nu ar fi trebuit să ridice dificultăți majore pentru elevii pregătiți

Un model de rezolvare subiecte Logică, argumentare și comunicare – Bacalaureat 2025, proba la alegere de vineri, 13 iunie, a fost transmis pentru cititorii Edpedu.ro de către profesorul Florin Popovici de la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți.

„Țin să constat, ca observație cu caracter general, că subiectul din acest an la disciplina „Logică, argumentare și comunicare” nu ar fi trebuit să ridice dificultăți majore în rezolvare pentru elevii pregătiți. Mai mult, aș îndrăzni să consider subiectul în cauză unul acceptabil, de dificultate moderată”, apreciază profesorul în comentariul său.

„Despre itemii de tip grilă mă rezum la a constata că nu au existat formulări menite să lase loc la interpretări și eventuale derapaje în rezolvare, ambiguități lingvistice, problematizări”, adaugă acesta.

• Rezolvare subiecte Geografie BAC 2025. Profesoara Simona Mirea: Subiecte cu grad de dificultate ușor spre mediu. Au ieșit puțin din tiparele anilor trecuți

Subiecte Logică Bacalaureat 2025 și barem de corectare:

Redăm integral rezolvarea profesorului Florin Popovici – BAC 2025 Logică:

„Pentru început, țin să constat, ca observație cu caracter general, că subiectul din acest an la disciplina „Logică, argumentare și comunicare” nu ar fi trebuit să ridice dificultăți majore în rezolvare pentru elevii pregătiți. Mai mult, aș îndrăzni să consider subiectul în cauză unul acceptabil, de dificultate moderată. Totuși, există câteva aspecte care se cuvin a fi menționate, cu riscul de a-i deranja, oarecum, pe colegii care au creat subiectul.

Despre itemii de tip grilă mă rezum la a constata că nu au existat formulări menite să lase loc la interpretări și eventuale derapaje în rezolvare, ambiguități lingvistice, problematizări… Dacă ar fi să reproșez totuși ceva creatorilor subiectului, mărturisesc că mi-aș fi dorit ca termenii compuși din enunțurile de la subiectul II, cei care au rol de subiect și predicat logic, să fie aleși cu mai multă grijă, astfel încât să nu-i punem pe elevi în situația de a genera rezolvări alternative/echivoce. Știu, trebuie să încurajăm creativitatea! Nimic mai pe măsura preferințelor mele! Totuși presimt, și aș vrea să mă înșel, că vor exista discuții în sălile de evaluare, referitoare la modul de corectare și, implicit, vor exista notări diferite. Este opinia mea, una eminamente subiectivă și vulnerabilă la critici, însă țin să o exprim pe această cale. De asemenea, în momentul în care al doilea termen nu conține un substantiv și este doar o proprietate/două proprietăți (de tipul „ușor de impresionat” sau „colorate și parfumate”, „cunoscuți la nivel internațional”, „în pericol de dispariție”), atunci când elevii trebuie să realizeze conversiunile, vor ajunge la formulări alternative, context care generează premisele unor evaluări alternative. Având în vedere limitele timpului rezervat prezentului articol, voi trece, în cele ce urmează, la formularea câtorva sugestii de rezolvare.

Fără a detalia, redau răspunsurile itemilor tip grilă de la Subiectul I A:

1.d

2.b

3.d

4.c

5.d

6.b

7.a

8.b

9.b

10.b

B. 1. Diagrama Euler:

În ceea ce privește răspunsurile de la subiectul 2, acestea sunt cele din barem:

a). F

b). A

c). A

d). A

e). A

f). F

g). A

h). A

Subiectul II

A.

Contradictoria propoziției 1 (SeP) este în limbaj formal SiP, iar în limbaj natural „Unii membri ai grupului formal sunt ușor de impresionat”.

Contrara propoziției 2 (SaP) este în limbaj formal SeP, iar în limbaj natural „Nicio floare din ghivecele bunicii nu este colorată și parfumată”.

Supraalterna propoziției 3 (SiP) este în limbaj formal SaP, iar în limbaj natural „Toți scriitorii români contemporani sunt cunoscuți la nivel internațional”.

Subcontrara propoziției 4 (SoP) este în limbaj formal SiP, iar în limbaj natural „Unele animale de la polul nord sunt în pericol de dispariție”.

B.

Conversa corectă a propoziției 2 în limbaj formal:

SaP → PiS

Conversa corectă a propoziției 2 în limbaj natural:

„Unele flori (/plante) colorate și parfumate sunt flori din ghivecele bunicii”.

Obversa corectă a propoziției 2 în limbaj formal:

SaP → Se~P (unde „~” înseamnă „non-P”/negația termenului dat)

Obversa corectă a propoziției 2 în limbaj natural:

„Nicio floare din ghivecele bunicii nu este colorată și neparfumată” (aici, probabil, elevii au avut dificultăți în a nega termenul cu rol de predicat, „(floare) colorată și parfumată”…, probabil că unii au optat, în mod mai puțin inspirat, pentru antonimele ambelor cuvinte: „necolorată”, respectiv, „neparfumată”)

Conversa corectă a propoziției 3 în limbaj formal:

SiP → PiS

Conversa corectă a propoziției 3 în limbaj natural:

„Unii scriitori (oameni/persoane) cunoscuți la nivel internațional sunt scriitori români contemporani”.

Obversa corectă a propoziției 3 în limbaj formal:

SiP → So~P

Obversa corectă a propoziției 3 în limbaj natural:

„Unii scriitori români contemporani nu sunt necunoscuți la nivel internațional”. (Și aici, s-ar putea ca unii elevi să opteze pentru o versiune alternativă: „Unii scriitori români contemporani nu sunt cunoscuți la nivel național”, de unde întrebarea: cum vor proceda evaluatorii? Las răspunsul la latitudinea creatorilor subiectului…)

C.

Formularea în limbaj natural a supraalternei conversei obversei a fost, cred, provocatoare pentru elevi. Dacă în limbaj formal, lucrurile sunt foarte clare, după cum urmează, supraalterna conversei obversei propoziției 4 (SoP) se obține, în limbaj formal, prin șirul de transformări: SoP → (obversa) Si~P (conversa)→ ~PiS (supraalterna)→ ~PaS, totuși, în limbaj natural, aceasta are următoarea (posibilă) expresie lingvistică: „Toate animalele care nu sunt în pericol de dispariție sunt animale de la polul nord”. Din păcate, enunțul 4 nu poate genera o modalitate de exprimare a propoziției obținute unică sau o rezolvare univocă. De aceea, consider că ar fi oportun ca subiectul să fie gândit „dinspre rezolvare spre cerință” de către creatori, pentru a se evita ambiguitățile în rezolvare.

Obversa conversei contrarei propoziției 1 (SeP) se obține, în limbaj formal, prin șirul de transformări: SeP (contrara)→ SaP (conversa)→ PiS (obversa)→ Po~S. În limbaj natural, propoziția obținută are următoarea formulare posibilă: „Niciun membru (nicio persoană) ușor de impresionat nu este membru al grupului informal/non-formal.” (Sunt foarte curios ce formulări vom descoperi în sesiunea de evaluare și cum vor proceda unii dintre colegi!)

D.

a). În limbaj formal, opiniile celor doi elevi sunt exprimate astfel:

X: SiP → So~P

Y: SaP → PiS

b). Raționamentul elevului X este corect (obversiune validă), totodată raționamentul elevului Y este corect (conversiune prin accident validă).

c). Explicarea corectitudinii elevului Y poate să aibă următoarea formulare, cu rol de exemplificare: raționamentul elevului Y este corect întrucât nu încalcă legea distribuirii termenilor, niciun termen al concluziei nu este distribuit.

Subiectul III

A 1. Cele două scheme de inferență ale modurilor silogistice date:

MeP                                        PoM

SiM                                         SaM

SoP                                          SoP

În limbaj natural, ofer ca ilustrare construcția modului silogistic eio-1, având ca termeni S – „operă  a autorilor români”, P – „scriere ușor de înțeles”, și M – „text cu substrat filosofic”: „Dacă niciun text filosofic nu este o scriere ușor de înțeles, iar unele opere ale autorilor români sunt texte cu substrat filosofic, concluzionăm că unele opere ale autorilor români nu sunt scrieri ușor de înțeles”.

A 2. Verificarea corectitudinii/incorectitudinii silogismelor date:

eio-1

Decizie: modul silogistic eio-1 este valid.

Decizie: modul silogistic oao-2 este nevalid.

B.

Plecând de la concluzia dată, „Unele vehicule nu sunt electrice”, existau mai multe posibilități de a construi un silogism în limbaj formal și, apoi, natural. Deși, presupun, cred că cei mai mulți dintre elevi au optat pentru  modul silogistic eio-1, sunt valabile și alte silogisme care întemeiază o concluzie de tipul propoziției particulare negative, cum ar fi: eio-2, eio-3, eio-4, eao-1, eao-2, aeo-2 , aoo-2, oao-3 ș.a. Cea mai la îndemână opțiune a fost, presupun, silogismul eio-1 (cu denumirea consacrată „Ferio”), ce are următoarea schemă de inferență:

MeP

SiM

SoP

În limbaj natural, ca ilustrare, puteau să fie folosiți ca termen mediu expresii lingvistice capabile să ducă la formulări plauzibile sau adevărate ale celor două premise, de exemplu: „autoturism de epocă”. Cu un astfel de termen, expresia silogismului în limbaj natural ar fi: ”În măsura în care niciun autoturism de epocă nu este electric, iar unele vehicule sunt autoturisme de epocă, concluzionăm că unele vehicule nu sunt electrice”.

C.

Analiza argumentului silogistic dat în limbaj natural presupunea, în primă instanță, stabilirea concluziei (introdusă prin indicatorul logic „deci”, și, implicit, a termenilor extremi: S – „dicționar de limba franceză”, P – „carte de desenat”, ulterior, fiind identificat termenul mediu, M – „(carte) pentru uzul elevilor de liceu”.

Tot pe ciornă, se stabilea ordinea corectă/standard a propozițiilor silogismului dat în limbaj natural, totodată distribuirea/nedistribuirea termenilor în silogism, după următoarea schemă de inferență:

-PoM+

-SiM-

+SeP+ 

Astfel, stabilirea valorii de adevăr a propozițiilor date în cerință este întemeiată:

1. F

2. A

3. F

4. F

D. a). Definiția dată, „Ciocănitoarea este medicul pădurii” încalcă regula clarității și preciziei, expresia din definitor fiind imprecisă/neclară, cu caracter metaforic.

b). Ca exemple de reguli ale corectitudinii în definire diferite de aceea menționată la punctul a) se putea oferi regula definirii afirmative, conform căreia definitorul nu trebuie să conțină termeni negativi, sau regula adecvării, în care raportul dintre definit și definitor ar trebui să fie unul de identitate.

c). Un exemplu de definiție care să încalce regula definirii afirmative, precizată la punctul b). ar fi: „Ciocănitoarea nu este o pasăre migratoare” sau, un exemplu de definiție care să încalce regula adecvării, poate fi: „Cicănitoarea este o pasăre”.

Ofer, către finalul articolului de față, o sumară observație cu rol concluziv, conștient de eventualele reproșuri ce-mi pot fi adresate. Înainte de toate, am convingerea că distinșii mei colegi implicați în evaluarea subiectelor la disciplina „Logică, argumentare și comunicare” vor corecta tezele cu responsabilitate, cu onestitate intelectuală și, date fiind formulările propozițiilor de la subiectul II (acolo unde apar discuții și dezbateri), se vor strădui să se pună în postura elevilor pentru a vedea cum era cel mai potrivit mod de a stabili în limbaj natural enunțurile cu rol de conversă și obversă. Fac această mențiune „sine ira et studio” (lat. „fără ură și părtinire”), gândindu-mă la numeroasele sesiuni precedente de examen unde am participat ca profesor evaluator și unde am constatat că s-au ivit discuții privind rezolvările alternative ale elevilor. Să avem în vedere că, deși creatorii subiectelor poate că nu au intenționat să producă enunțuri menite să genereze traiectorii rezolutive distincte, totuși logica, cu tot formalismul ei, rămâne singura disciplină din domeniul socio-uman unde apropierea de exigența obiectivității în evaluare este o contantă și un deziderat, unde discuțiile pe evaluările alternative ar trebui să survină rar sau deloc.

Conștient de failibilitatea propriilor considerații, optez să închei prezentele rânduri în ton optimist: elevilor, le doresc să obțină note cât mai mari, pe măsura seriozității cu care s-au pregătit. Distinșilor mei colegi, profesori evaluatori, le urez spor la corectat, dar mai ales, îi invit să fie evaluatori corecți, profesioniști care tratează rezolvările elevilor cu seriozitate, responsabilitate și tact pedagogic. Mâine dimineață ne vom afla împreună în centrele de evaluare. Să avem spor!”.

Rezultate BAC 2025 apar pe 20 iunie

Rezultatele inițiale la probele scrise BAC 2025 se vor afișa pe 20 iunie, până la ora 12:00. Depunerea contestațiilor este în aceeași zi, în intervalul orar 14:00 – 18:00, dar și în zilele de 23 și 24 iunie, de la ora 9 la ora 17.

• În premieră, în acest an candidații pot să își vizualizeze lucrările înainte de a depune cererea de contestație. Depunerea cererilor pentru vizualizarea lucrărilor are loc vineri, 20 iunie, între orele 14 și 17 – detalii și model de cerere.

Bacalaureat 2025 continuă luni, 16 iunie, cu ultima probă – de limba maternă, pentru candidații aparținând minorităților naționale. Rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iunie și le veți găsi și pe Edupedu.ro.

Foto: © Diego Vito Cervo | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.