Structura planului-cadru propus spre pilotare prin Programul Național de pilotare sistemică și regulile pentru liceele care vor să piloteze variante proprii începând cu anul școlar 2026−2027 au fost aprobate prin ordin de ministru, conform unui comunicat de presă al ministrului Educației și Cercetării, Daniel David. Durata minimă pentru pilotare este de 5 ani, iar școlile vor fi evaluate obligatoriu intern și extern la finalul fiecărui an școlar, potrivit ordinului.
Pilotarea se va desfășura începând cu anul școlar 2026–2027, în unități liceale de stat, particulare sau confesionale, iar durata minimă pentru implementarea pilotării este de 5 ani, cu obligativitatea evaluării interne și externe la finalul fiecărui an școlar, conform unei proceduri stabilite de Comisia națională de coordonare a programului de pilotare sistemică, potrivit documentului.
Comisia națională de coordonare a programului de pilotare sistemică se va înființa în termen de 10 zile de la publicarea ordinului în Monitorul Oficial.
Comisia va elabora procedura și calendarul de înscriere a unităților de învățământ în Programul de pilotare sistemică în 30 de zile de la înființare, se precizează în ordin.
Înscrierea unităților de învățământ în Programul de pilotare sistemică se face în baza solicitării adresate Comisiei naționale de coordonare a programului de pilotare sistemică, cu respectarea condițiilor prevăzute în Anexa 1 a Ordinului ministrului educației nr. 4.575/2024.
Modelul de plan cadru de liceu din Programul Național de pilotare din Anexa 1


Obligațiile liceelor care vor pilota planuri-cadru de liceu noi
(3) Conducerile unităților de învățământ răspund de aplicarea integrală și corectă la clasă a planului-cadru de învățământ prevăzut în Anexa 1, cu respectarea următoarele obligații:
- includerea în conținuturi a temelor prevăzute la art. 88 alin (10) din Legea 198/2023;
- asigurarea formării competențelor prevăzute în Ordinul ministrului educației nr. 6.731/2023 privind aprobarea Profilului de formare al absolventului;
- asigurarea formării competențelor prevăzute de programele disciplinelor asociate trunchiului comun;
- asigurarea formării competențelor și parcurgerii conținuturilor din programele de examen pentru examenul național de bacalaureat sau de certificare profesională prevăzute de Legea 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, corespunzător filierei, profilului și specializării/ calificării profesionale asumate prin contractul de școlarizare;
- încadrarea în bugetul standard alocat unității de învățământ prin finanțarea de baza sau din fonduri externe nerambursabile.
Cele două variante de planuri-cadru pentru liceu, potrivit ministerului
Varianta standard, aprobată recent, a parcurs un proces lung de consultare și dezbateri (câteva săptămâni: 31 ianuarie – 6 martie 2025), lăsând în mod deliberat o astfel de perioadă lungă pentru a ne asigura că vocea tuturor este ascultată. A rezultat în final o variantă care, față de versiunea aflată în vigoare (1 – 5) și față de cea pusă în consultare/dezbatere (1 – 4), include următoarele modificări derivate din consultare/dezbatere:
- accentuează mai bine profilul/specializarea;
- aduce un modul de cultură națională (readucând gramatica la acest nivel și istoria românilor/României și geografia României ca discipline);
- asigură un echilibru mai bun între discipline pentru a forma cele opt (8) competențe-cheie;
- regândește oferta școlii (care trebuie să includă obligatoriu câteva discipline relevante) și
- descentralizează mai mult decizia la nivelul școlii/elevului, conform comunicatului.
Sigur că unii colegi ar fi dorit mai multe ore pentru disciplinele proprii, dar, așa cum am spus, era important să avem un echilibru pentru a forma toate cele opt (8) competențe-cheie, prin prisma noii viziuni expuse mai sus. Pentru a putea înțelege însă noua viziune este nevoie aici de un mindset nou, prin care să pricepem că descentralizarea la decizia elevilor/școlii nu înseamnă eliminare de ore – acolo unde se dorește, orele în plus pot fi obținute din curriculum flexibil, printr-un act educațional de calitate care să convingă elevii și școala, a precizat ministrul Daniel David în comunicat
Varianta personalizată planuri-cadru liceu
Varianta permite printre altele:
1. Flexibilitate și autonomie curriculară mai mari: prin alocarea unui segment consistent curriculumului CDEOȘ (până la 2000 ore/arie curriculară pe ciclu), planul-cadru alternativ permite o autonomie reală a școlii și elevului în definirea, în parteneriat autentic, a parcursului educațional. Unitățile de învățământ pot construi oferte proprii relevante, în baza unor analize de nevoi, resurse și oportunități locale.
2. Personalizarea și diferențierea parcursului educational: modelul propune o abordare centrată pe elev și pe traseul său de dezvoltare, permițând configurarea unor rute de învățare flexibile, adaptate fiecărei filiere, profil, calificări sau domeniu vocațional sau profesional.
3. Conectarea școlii la partenerii externi: prin dezvoltarea segmentului CDEOȘ, planul-cadru alternativ deschide școala către comunitate, instituții, operatori economici, ONG-uri și autorități locale, cu scopul de a integra în actul educațional activități de voluntariat, internship-uri, proiecte comunitare, ateliere de practică sau activități aplicate, potrivit comunicatului.
„Aceste planuri sunt mult mai flexibile și în acestea trebuie să intre toate disciplinele pe care le avem în trunchiul comun, ca o condiție obligatorie”, a declarat Daniel David pe 21 iunie, la raportul săptămânal.
„Nu mai spunem noi ce ore și câte ore trebuie să aibă fiecare disciplină. Există un buget general de ore pe parcursul unui an. Planurile specifice vor fi gândite de unitățile care doresc să piloteze acest plan-cadru, uitându-se la profilul absolventului, la structura Bacalaureatului.
Ministerul va avea un grup de experți care va oferi consultanță școlilor interesate să implementeze acest plan-cadru mai personalizat, și o comisie care va aviza sau nu varianta rezultată din această personalizare. Unitățile care pilotează planul-cadru specific trebuie să anunțe clar acest lucru pe site-ul propriu și să includă varianta aprobată de minister în contractul educațional.
Așadar, cine dorește să aloce altfel orele sau să introducă alte discipline dincolo de trunchiul comun, față de cele propuse în varianta standard, va putea face acest lucru în cadrul acestei variante de pilotare”, a spus Daniel David.
Următorii pași în reforma curriculară la nivel de liceu
(1) Noile programe. Vom avea echipe mixte de profesori din preuniversitar, universitar și specialiști ai Academiei Române, care, urmând modele curriculare din țări la care ne raportăm prin prisma performanței educaționale, trebuie să propună conținuturi mai relevante și mai aerisite, relaționând pregătirea preuniversitară cu cea universitară. Până la 25% din timpul alocat unei discipline va trebui folosit pentru consolidare, activități remediale și de utilizare a competențelor în viața cotidiană. Anticipez finalizarea lor în luna noiembrie 2025.
(2) Manuale noi. Pornind de la noile programe, urmând modele din țări la care ne raportăm prin prisma performanței educaționale, vom regândi manualele, combinând abordările clasice cu cele digitale (inclusiv cu resurse online, gaming), în funcție și de specificul disciplinei. Anticipez lansarea licitației în luna decembrie 2025.
(3) Formare profesorilor. Formarea continuă a profesorilor în predarea noului model curricular va începe cu luna ianuarie 2026.
Așa cum am mai spus în alte comunicate, dacă implementăm programatic aceste noi modele curriculare și procesele asociate, atunci:
- Prima generație (clasa a IX-a) va beneficia de această reformă educațională din anul școlar 2026 – 2027, urmând apoi să se introducă gradual la nivel liceal în următorii ani.
- Ne așteptăm la rezultate educaționale semnificativ mai bune, naționale și internaționale, care să se reflecte în performanță/progres/reducerea analfabetismului funcțional și a abandonului școlar, nu mai târziu de 5 ani, conform comunicatului.