Modulele de educație pentru sănătate, financiară, de mediu, rutieră, juridică sau antreprenorială, devin „teme” obligatorii în planurile-cadru și programa școlară, în noul proiect de lege / Nu se precizează la ce clase vor fi introduse

În forma legilor educației puse în dezbatere publică, luni, 27 februarie, au fost reintroduse „temele” educație pentru mediu, educație pentru sănătate, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică și altele, și vor fi incluse obligatoriu în programa școlară. Amintim că, în varianta legilor Deca obținute pe surse de Edupedu.ro în ianuarie, modulele respective nu se mai regăseau sub nicio formă, nici opționale, nici în planurile-cadru. Fostul ministrul Cîmpeanu a dorit aceste „module” și se regăseau în varianta publicată în vara anului 2022, în dezbatere publică.

• În paralel, există o lege promulgată în iunie de președintele Klaus Iohannis, privind aprobarea disciplinei Educație pentru sănătate și care prevede ca în școli să se deruleze, din clasa a VIII-a, numai cu acordul scris al părinților, „programe de educaţie pentru sănătate, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor”.

Modulele ce includ „teme” de educație pentru mediu, pentru sănătate, educație financiară, juridică, antreprenorială și altele vor fi introduse obligatoriu în planurile cadru de învățământ și în programele școlare, potrivit proiectului legii Învățământului Preuniversitar, pus în dezbatere publică luni, 27 februarie, pe site-ul ministerului Educației.

Mai exact, sunt aceleași module, identice ca denumire (n. red. a fost înlocuit doar un cuvânt din sintagma „egalitate de gen” – „egalitate de șanse”) propuse de fostul ministru Sorin Cîmpeanu în vară, în propria variantă a proiectului legilor Educației.

În proiectul aflat acum în dezbatere publică, la art. 85. (7), se precizează:

„Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea următoarelor teme: educație pentru mediu, educație pentru sănătate, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, educație interculturală, educație pentru cetățenie democratică, egalitate de șanse, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă”.

Nu se face nicio referire la ce clase vor fi introduse aceste noțiuni, dar ministrul Educației a răspuns în cadrul conferinței de presă de luni la o întrebare legată de elemente de educație sexuală, dacă se regăsesc în lege. „Avem prevederi care vizează introducerea unor tematici obligatorii în cadrul programelor școlare acolo este inclusă educația pentru sănătate care va include noțiuni de sănătatea reproducerii adecvate vârstei și de asemenea adecvate contextului social în care școala se află. Ne dorim ca, împreună cu Ministerul Sănătății, să reușim să facem informare pe bază științifică peste tot unde există elemente de risc inclusiv de acest tip”, explica Ligia Deca.

Competențele referitoare la modulele “Educație pentru viață” au fost introduse de fostul ministru Sorin Cîmpeanu și erau prevăzute în proiectul legii scrise de el în vară ce a fost în dezbatere publică 44 de zile. În varianta aceea, se preciza clar că vor fi noțiuni adaptate pe fiecare ciclu de învățământ, iar rezultatele evaluării urmau să fie notate cu calificative Admis/ Respins.

Citește și:

Surse: Disciplina “Educație pentru Viață” propusă de Sorin Cîmpeanu nu se mai regăsește în varianta proiectelor de lege propuse de Ligia Deca / Disciplina ar fi cuprins educație financiară, de mediu, juridică sau educație pentru sănătate

Elevii ar putea primi calificative de tip „admis” sau „respins” la disciplina modulară Educație pentru viață, la care vor studia peste 10 module, potrivit proiectului Legii învățământului preuniversitar / Nu apare în document ce se întâmplă cu cei respinși

Angajarea ca profesori de „Educație pentru viață” în școli a persoanelor din ONG-uri sau alte instituții, propusă de secretarul de stat Sorin Ion: În fața elevului la clasă să poată să fie nu numai un profesor pe diploma căruia scrie profesor