Dorința de a evita temperaturile mari din timpul verii, o presupusă neatenție a universităților din străinătate și din țară față de calendarul școlar din România, nevoia de „odihnă” a unor profesori confruntați cu 5 runde de examene peste vară: acestea sunt cele 3 motive invocate vineri, la emisiunea Viitor pentru România, de la Prima News, de către Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, pentru devansarea examenului de Bacalaureat 2025. El s-a referit, totodată, la numărul mic de absolvenți înscriși la Bacalaureat, afirmând că este vorba despre „un minim natural”- fără a explica de ce, în prima generație care a făcut clasa pregătitoare, deci a parcurs 13 ani de școală, se menține procentul ridicat al elevilor care finalizează studiile, dar nu dau Bacul.
- Edupedu.ro a semnalat, în ultimul an, problemele produse de planificarea și organizarea Bacalaureatului 2025 în timpul anului școlar – vezi, între altele, analiza „Asincron”, adică fără școală – Bacalaureatul 2025 suspendă serviciul public de educație pentru elevii care nu dau examen
- Tot Edupedu.ro a semnalat o altă tendință: anul acesta se înregistrează cel mai mic număr de înscriși la examenul de Bacalaureat din ultimii cel puțin 20 de ani – proape un sfert din elevii care au început clasa a XII-a în septembrie nu au ajuns în BAC 2025
Cele două probleme au fost abordate de secretarul de stat Sorin Ion în emisiunea „Viitor pentru România”, la Prima News – vineri, 13 iunie. El a reluat principalul motiv invocat de anul trecut pentru devansarea unor probe și organizarea examenelor de Bacalaureat în timpul anului școlar – temperaturile ridicate. Dar le-a completat cu alte două:
- nevoile unor universități „foarte, foarte grăbite” cu admiterea, mai ales universități din străinătate, unde calendarele de admitere nu ar ține cont, susține oficialul, de structura anului școlar din România. El a menționat că situația s-ar întâlni și în România, invocând exemplul unei universități de medicină care ar fi organizat anul trecut foarte devreme admiterea. Sorin Ion nu a precizat la care universitate se referă.
- nevoia de odihnă a unor profesori, anume, profesorii care s-ar implica, de obicei, în cele cinci examene organizate pe parcursul verii: cele două runde de Bacalaureat, Evaluarea Națională, Titularizarea și Definitivatul – motiv „pe care îl vor înțelege doar cei care sunt direct implicați”.
În ceea ce privește numărul mic de înscriși la Bacalaureat 2025, Sorin Ion a declarat că „dacă ne uităm la cifrele absolute, da, este cea mai mică generație”. Dar, a spus el, „dacă ne uităm la procentul elevilor de clasa al 12-a care au ales să susțină examenul de bacalaureat, cifrele sunt comparabile cu cele de anii trecuți”. Acest lucru ar semnala, potrivit oficialului, că situația de anul acesta „reprezintă un minim natural”, un motiv fiind modul cum s-a desfășurat înscrierea la clasa pregătitoare / clasa I în 2012.
- Sorin Ion: „Generația care termină liceul în 2025 este prima care a fost beneficiara, să zicem, a introducerii clasei pregătitoare, în 2012. Doar că în 2012 clasa pregătitoare a fost opțională, astfel încât generația din 2012 s-a splitat. O parte dintre ei au ales să meargă direct în clasa I și grosul în clasa pregătitoare, ceea ce înseamnă că generația de anul trecut a fost mai numeroasă decât de obicei”
Secretarul de stat nu a explicat de ce se menține la nivel ridicat, similar anilor trecuți, procentul elevilor de clasa a 12-a care nu dau Bacalaureatul, în condițiile în care aceasta este prima generație care a făcut 13 ani de școală – vezi pe această temă analiza Generația „experiment” 2012-2025 – primii elevi care au făcut clasa pregătitoare. La gimnaziu nu au avut în niciun an manuale la timp și nici profesori formați / Liceul i-a primit fără curriculum nou, cu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară
Sorin Ion, declarații detaliate la Prima News pe tema decalării Bacalaureat 2025 și a numărului mic de înscriși:
„Sorin Ion: Anul trecut, în timpul probelor de bacalaureat, am avut două feluri de presiune pe sistemul de educație. În primul rând, dacă vă amintiți, temperaturile din perioada examenului de bacalaureat erau unele extreme. Și am avut situații destul de complicate de gestionat atunci. Și unul dintre obiectivele pentru anul acesta a fost să încercăm să decalăm examenul de bacalaureat cât mai devreme, pentru a evita astfel de situații. După cum vedeți, deja este foarte cald afară. Putem spune că asta ne-a reușit parțial.
Un al 2-lea motiv a fost că destul de mulți din copiii României aleg să studieze după ciclul liceal în universități din afară. Și calendarele de admitere acolo nu țin cont de structura anului școlar din România, ceea ce este normal. Și foarte mulți elevi se plângeau că-și dobândesc prea târziu diploma de bacalaureat pentru a se înscrie acolo. Ăsta a fost un al 2-lea motiv.
Dar chiar și în țară sunt universități care sunt foarte, foarte grăbite. Știu că anul trecut cred că cu Universitatea de Medicină și Farmacie am avut o astfel de problemă, că a organizat admiterea foarte devreme. Deci au fost aceste două mari probleme. Și ar mai fi una, pe care poate unii dintre telespectatorii dumneavoastră nu o să o înțeleagă la adevărata intensitate. Pe parcursul verii, noi organizăm cinci examene mari: două sesiuni de Bacalaureat, Evaluarea Națională, Titularizare și Definitivat. E adevărat că actorii sunt diferiți, că în două dintre ele vorbim de profesori, în celelalte trei, de elevi.
Realizator: Dar toate se desfășoară pe teritoriul școlii.
Sorin Ion: Și mai e ceva – de regulă, cu aceiași oameni. În general, directorii de unități de învățământ sunt implicați cu o anumită parte a profesorilor, profesorii evaluatori de la disciplinele importante. Și am încercat ca anul acesta să creăm și un interval în care să nu avem presiunea unui examen pentru lucruri cât se poate de naturale, cum ar fi, de exemplu, odihna. Și ăsta este un motiv, dar pe care, repet, îl vor înțelege doar cei care sunt direct implicați. Altfel, bineînțeles că vom găsi voci critice.
(…) Foarte mult s-a discutat anul acesta despre numărul mic de elevi înscriși la bacalaureat, că ar fi cumva un record istoric. Mai mulți elevi decât de obicei nu s-au înscris la bacalaureat. Și vreau să clarificăm lucrurile astea. Generația care termină liceul în 2025 este prima care a fost beneficiara, să zicem, a introducerii clasei pregătitoare, în 2012. Doar că în 2012 clasa pregătitoare a fost opțională, astfel încât generația din 2012 s-a splitat. O parte dintre ei au ales să meargă direct în clasa I și grosul în clasa pregătitoare, ceea ce înseamnă că generația de anul trecut a fost mai numeroasă decât de obicei. S-ar putea să greșesc puțin la cifre, dar nu foarte grav. Cred că undeva la 150 – peste 155.000 de absolvenți anul trecut versus circa 130.000 anul acesta.
Deci: diferența de generație. Altminteri, generațiile sunt relativ egale, cel puțin în ultimii ani. Cifrele sunt cam stabile de la un an la altul
Realizator: (…) Domnul ministru și-a exprimat în spațiul public îngrijorarea vizavi de faptul că numărul de elevi care erau la început în clasa a 12-anu coincide cu numărul de elevi care s-au înscris.
Sorin Ion: Asta este cu totul altceva. Sigur că da, există o un anumit procent în fiecare an. Și eu aici voiam să subliniez dacă ne uităm la cifre absolute, da, este cea mai mică generație. Dacă ne uităm la procentul elevilor de clasa al 12-a care au ales să susțină examenul de bacalaureat, cifrele sunt comparabile cu cele de anii trecuți, adică nu este un absentism, procentual vorbind, mult mai mare decât anii anteriori. Dar într-adevăr, avem un jur de 100.000 de elevi înscriși la Bacalaureat, ceea ce reprezintă un minim natural, aș spune eu.”