În top 10 Academic Ranking of World Universities (ARWU) 2022, lansat azi de Shanghai Ranking Consultancy, doar două universități sunt britanice, restul fiind americane. Prima universitate din Uniunea Europeană clasată în acest ranking este Paris-Saclay Université, din Franța, pe poziția 16, în cădere de pe locul al 13-lea anul trecut. În privința instituțiilor de învățământ superior de la noi, nicio schimbare față de ediția 2021, singura universitate prezentă în prestigiosul clasament fiind „Babeș Bolyai”, pe locurile 801-900.
Harvard University conduce acest clasament pentru al 20-lea an la rând, iar Stanford University rămâne pe locul al doilea. Massachusetts Institute of Technology (MIT) urcă o poziție, până pe 3 de pe 4 anul trecut, potrivit clasamentului.
În top 10 apar, la fel ca anul trecut, Cambridge, Berkeley, Princeton, Oxford, Columbia, Caltech și Chicago.
A doua universitate din UE, clasată în topul Shanghai, este abia pe poziția 39, anume Universitatea din Copenhaga, Danemarca.
Universitățile din Statele Unite domină și în acest an topul, cu 39 de universități în primele 100 și 196 în primele 1.000 de instituții de învățământ superior ale lumii. Marea Britanie are 63 de universități în primele 1.000, din care 8 sunt în primele 100.
Dintre statele Uniunii Europene, Germania are patru universități clasate în top 100, la fel ca Franța.
China are 9 instituții prezente în primele 100 de universități. Numărul universităților din China continentală continuă să crească, notează autorii Shanghai Ranking.
România are o singură reprezentantă în acest clasament al celor mai bune 1000 de universități, conform criteriilor Shanghai – Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB).
Rectorul UBB, Daniel David, critică tăierea locurilor la master și doctorat, operată de Guvern. ”Tăiem masiv numărul de locuri la master/doctorat, atât național (master), cât și la universități ca UBB (master și doctorat) care ne pot da competitivitate internațională”, scrie David într-un comunicat.
UBB se află cel puțin între primele 5% universități ale lumii, scrie instituția într-un comunicat.
„Pe de o parte mă bucur să văd că UBB se menține în acest clasament de referință al universităților. Pe de altă parte sunt trist când văd politicile impredictibile ale autorităților, ceea ce nu ajută o dezvoltare programatică (ex. pe de o parte susținem în premieră din 2021 cercetarea în universități, pe de altă parte tăiem masiv numărul de locuri la master/doctorat, atât național (master), cât și la universități ca UBB (master și doctorat) care ne pot da competitivitate internațională – adică exact acolo unde se produc publicațiile relevante pentru acest clasament). În fine, sunt îngrijorat să văd că unele țări cu traiectorie în perioada comunistă similară nouă – perioadă în care universitățile au fost fragmentate și când partea de cercetarea le-a fost redusă drastic – au universități mai multe și/sau mai bine plasate (ex. Ungaria are 4, din care trei sunt mai bine plasate ca UBB, iar Polonia 11) – ceea ce vorbește despre competitivitatea țării”, afirmă rectorul UBB, Daniel David.
Rectorul UBB adaugă: „Această performanță este cu atât mai remarcabilă pentru UBB cu cât se obține mai ales prin contribuția zonelor de știință & tehnologie din UBB, științele sociale nefiind cuantificate comprehensiv (în condițiile în care practica de publicare în această zonă include major și cărți, care nu se includ în acest clasament), iar artele și științe umaniste rămân complet neevaluate (în condițiile în care rezultatele lor științifice sau vocaționale nu se cuantifică). Trebuie înțeles că UBB nu are în acest moment toate componentele relevante de știință și tehnologie în structura sa și are componente majoritare de științe socio-umane și arte; de aceea când este tratată comprehensiv, așa cum fac alte clasamente, UBB are poziții și mai bune la nivel internațional (ex. 675 în clasamentul american US News).
Criteriile de clasificare în clasamentul Shanghai sunt următoarele: (1) calitatea educației (10%); (2) calitatea personalului academic (40%); (3) activitatea de cercetare (40%) și (4) performanța ponderată prin mărimea instituției (10%). Dintre indicatori, se consideră premiile Nobel și Field, numărul Highly Cited Researchers, publicațiile în revistele Nature și Science și publicațiile științifice în Science și Social Science Citation index.
Foto: © Akeksandr Berdyugin | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Raluca Pantazi
C.I.
Laura Cononenco
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu
G4Media.ro