O treime dintre copiii din România au fost expuși anul trecut la discurs incitator la ură pe internet. Față de acum 5 ani a crescut gradul de alfabetizare digitală

1.014 vizualizări
Foto: Pixabay.com
Față de acum 5 ani, a crescut gradul de alfabetizare digitală în rândul copiilor din România, concomitent cu gradul de expunere la riscuri întâlnite în mediul online și cu apariția de noi riscuri (cyberhate), potrivit celui mai recent raport EU Kids Online.

Cu toate că mai puțin de jumătate dintre copii percep internetul ca fiind un mediu sigur și doar o treime cred că în mediul online oamenii sunt drăguți și îți oferă ajutor, peste 60% spun că știu ce să facă atunci când cineva de pe internet se comportă într-un mod care nu le place. Pentru patru din zece copii internetul are valențe pozitive și consideră că le este mai ușor „să fie ei înșiși” atunci când sunt online decât în interacțiunile față în față cu oamenii. Copiii manifestă astfel o atitudine critică asupra internetului, dar care, împreună cu competențele digitale însușite, le permite totuși să se bucure de oportunitățile pe care acesta le oferă. Aceasta este una dintre concluziile noului raport EU Kids Online, coordonat în România de Anca Velicu, cercetător la Institutul de Sociologie al Academiei Române și membru fondator Platforma DigiLiv-REI.

Raportul EU Kids Online 2018 pentru România prezintă date actuale despre utilizarea internetului de către copiii români, cuprinzând informații referitoare la activitățile acestora pe internet, nivelul de competențe digitale, expunerea la riscuri, reziliența în fața situațiilor neplăcute online, precum și la medierea activităților lor pe internet din partea părinților, profesorilor și a grupului de prieteni. În total, cu sprijinul IRES, au fost chestionați 935 de copii cu vârsta cuprinsă între 9 și 17 ani, pe un eșantion reprezentativ național.

Față de datele din 2013 ale proiectului Net Children Go Mobile constatăm o creștere de peste 4 ori a accesului la internet de pe dispozitive mobile. Deși unii copii încă se confruntă cu limitări ale accesului la internet datorate factorilor economici (dispozitive prea scumpe sau costuri de acces mari) sau infrastructurii deficitare, cei mai mulți copii declară că nu au dificultăți în folosirea internetului. Cele mai frecvente activități rămân cele de divertisment și comunicare, dar asistăm la o creștere a folosirii internetului pentru teme sau pentru aflarea de știri. Copiii români raportează întrun grad ridicat diverse forme de competențe digitale, cel mai mic scor obținându-l competențele creative.

Asistăm la o creștere constantă a experiențelor negative ale copiilor pe internet:

● Aproape un sfert dintre copii raportează că în ultimul an au fost victime ale cyberbullying-ului, un procent aproape dublu față de 2013. Pentru prima data băieții declară într-un procent asemănător cu al fetelor că au avut experiențe negative pe internet. Cea mai mare creștere a experiențelor negative online este raportată în grupa de vârstă 9-10 ani (unde se ajunge la 29%), ceea ce înseamnă o expunere din ce în ce mai timpurie la cyberbullying.

● O treime dintre copii au fost expuși în anul precedent la o formă sau alta de discurs incitator la ură. De asemenea, 8% dintre copiii din eșantion declară că au trimis astfel de mesaje sau comentarii instigatoare la ură în ultimul an.

● Un sfert dintre copii au primit mesaje cu caracter sexual pe internet. 15% din copii declară că li s-au solicitat informații cu caracter sexual, iar 7% că au trimis sau au postat informații despre ei cu caracter sexual.

Despre raport:
Raportul “Acces, utilizări, riscuri și oportunități ale internetului pentru copiii din România. Rezultatele EU Kids Online 2018” este scris de Anca Velicu, Bianca Balea și Monica Barbovschi, cu ajutorul reţelei extinse EU Kids Online (metodologie dezvoltată și validată la nivelul tuturor țărilor implicate) și a IRES – Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (care a colectat pro-bono datele reprezentative la nivel național). Raportul se bazează pe chestionare auto-completate în școli, cu 935 de fete și băieți cu vârsta între 9 și 17 ani, utilizând un eşantion stratificat aleator reprezentativ national.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mii de conturi false care promovează „nostalgia comunistă”, identificate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului / Organizaţia guvernamentală cere CNA identificarea şi destructurarea reţelei

Mii de conturi false care promovează „nostalgia comunistă” au fost identificate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului românesc (IICCMER). Organizaţia guvernamentală solicită Consiliul Naţional al Audiovizualului…
Vezi articolul

Uniunea Naţională a Studenţilor din România: Suntem alături de profesorii aflaţi în grevă / ”Vrem fapte, nu vorbe” / Vor purta o bandană albă în timpul examenelor, în semn de solidaritate

Uniunea Naţională a Studenţilor din România anunţă că este alături de profesorii din ţară aflaţi în grevă, studenţii membri ai organizaţiei urmând să poarte o bandană albă în timpul examenelor,…
Vezi articolul
Inspecția specială

Ministerul Educaţiei reia, după o întrerupere de doi ani, cauzată de pandemia de COVID-19, competiţia pentru obţinerea certificatului „Şcoală Europeană” în anul şcolar 2021 – 2022. Ce trebuie să conțină dosarul

Școlile care au fost sau sunt implicate în programele europene din domeniul educației și formării profesionale se pot înscrie la Competiţia Națională „Școală Europeană” 2022, până la data de 20…
Vezi articolul
Modificările pentru Bacalaureat -Când au loc detașarea la cerere și detașarea în interesul învățământului

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul…
Vezi articolul

Rezultatele de la simularea la matematică sunt în strânsă legătură cu lipsa profesorilor calificați. Este o tragedie națională iar în 10 ani va fi un dezastru, spune profesorul Cătălin Ciupală

„Lipsa profesorilor de matematică calificați este în strânsă legătură cu rezultatele slabe înregistrate de elevii de clasa a VIII-a la simularea de la Evaluarea Națională”, a spus profesorul de matematică…
Vezi articolul