Cheltuielile guvernamentale, mobilitatea, dimensiunea claselor și programele vocaționale se numără printre indicatorii-cheie identificați de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în eforturile de a ține sub control șocul produs de pandemia Covid-19 asupra învățământului internațional. Departamentul pentru Educație al OECD, care a lansat săptămâna aceasta un amplu raport privind starea învățământului în lume, arată că aceste zone-cheie „nu doar modelează educația, dar trebuie monitorizate în mod esențial, în timpul crizei și după”.
Potrivit unei sinteze publicate pe platforma online a Departamentului de Educație al OECD, învățământul internațional a făcut eforturi mari să mențină continuitatea în perioada de criză produsă de închiderea școlilor. Dar „pe măsură ce fondurile publice de urgență sunt direcționeate către sănătate și asistență socială, cheltuielile publice pe termen lung pentru educație s-ar putea confrunta cu riscuri, în pofida stimulentelor pe termen scurt acordate în unele țări. Finanțarea privată va deveni, de asemenea, greu de găsit, pe măsură ce economia slăbește. Și mai păgubos, închiderea din starea de urgență a exacerbat inegalitățile dintre elevi și angajați”.
OECD arată că în actuala situație datele și informațiile sunt esențiale în procesul decizional și stabilește șase indicatori-cheie care trebuie urmăriți, pentru a ține sub control șocul produs de pandemie:
1. Cheltuielile guvernului pentru educație
OECD arată că există o nesiguranță privind impactul general al pandemiei asupra cheltuielilor guvernamentale pentru educație, iar guvernele vor fi nevoite să ia decizii dificile privind alocarea resurselor, în condițiile în care fondurile lor sunt injectate în economie și sistemul de sănătate.
2. Mobilitatea studenților internaționali
Organizația arată că aceasta ar putea să scadă în timpul pandemiei și după, din cauza restricțiilor de călătorie și ca urmare a trecerii la predarea online, care pot schimba percepțiile elevilor în privința valorii unei diplome obținute în străinătate. Impactul acestei chestiuni poate fi redus în unele țări, dar major în țări unde studenții internaționali reprezintă peste 20% din populația studențească. Iar impactul nu se va simți doar în educație, ci și în capacitatea țărilor de a atrage talent și de a-și întări, astfel, producția de cunoaștere și inovarea.
3. Șomajul, raportat la educația primită
Potrivit OECD, va crește șomajul pe măsură ce economiile se vor lupta să depășească problemele cauzate de reducerea activităților. În acest context, persoanele cu puțină educație sunt cele mai vulnerabile, deoarece este cel mai probabil ca ele să beneficieze minimal de posibilitatea de a lucra la distanță sau de oportunități de a-și dezvolta noi abilități.
4. Timpul de predare
În pofida eforturilor depuse de comunitatea din învățământ de a asigura predarea la distanță, când au fost închise școlile, există îngrijorări că productivitatea învățării ar putea fi mai mică acasă, decât la școală, arată OECD. Organizația oferă, drept reper, timpul petrecut la școală de elevii din instituțiile publice din țările membre, în 2019: 804 ore pe an, în medie, la nivel de școală primară și 922 de ore pe an, în medie, la nivelul învățământului secundar. În medie, fiecare săptămână de închidere a școlilor reprezintă, după calculele OECD, 22 de ore pe săptămână la nivel primar și 25 de ore în medie pe săptămână la nivel de învățământ secundar, în care elevii nu s-au aflat fizic la școală.
5. Dimensiunea claselor
Aceasta este o problemă pentru multe țări, în condițiile în care regulile revenirii la școală includ distanțarea socială, arată OECD, care amintește că, în rândul țărilor membre, media numărului de copii în clasă variază enorm, de la 16 elevi în Letonia la 31 de elevi în Chile.
6. Numărul de elevi înscriși în programe vocaționale
OECD arată că învățământul profesional, neglijat adesea în trecut, joacă în prezent un rol central în alinierea școlii la nevoile de pe piața muncii. Criza coronavirusului a adus în prim plan multe meserii care se bazează pe calificări specifice și care au fost esențiale pentru a ține lumea pe linia de plutire în această perioadă, mai arată organizația. Pe de altă parte, notează aceasta, elevii din învățământul profesional au fost afectați în mod aparte de închiderea școlilor, deoarece aceasta a însemnat și imposibilitatea de a învăța în câmpul muncii.
Costin Ionescu
Mihai Peticilă
Redacția
Diana Ghimiși