“Bacalaureatul paralel” votat de parlamentari la inițiativa lui Liviu Marian Pop a fost promulgat de președintele Klaus Iohannis și publicat în Monitorul Oficial. Românii din străinătate vor putea astfel să dea un examen de BAC diferit de cel susținut de elevii din România; probele acestui Bacalaureat special nu se cunosc, noile prevederi legale lăsând la latitudinea Ministerului Educației să le stabilească, printr-o metodologie specifică.
- Ce spunea Consiliul Legislativ, în avizul dat propunerii de lege: “norma ar putea fi interpretată ca având caracter discriminatoriu în raport cu elevii din România ce urmează să susțină bacalaureatul”
În Monitorul Oficial a fost publicată luni, 3 decembrie, Legea nr. 289 din 29 noiembrie 2018 care introduce un „bacalaureat pentru românii de pretutindeni”. Noua lege modifică articolul 11 din legea educației nr. 1/2011. Tot ieri, în Monitor a fost publicat și Decretul semnat de președintele Klaus Iohannis pentru promulgarea noii legi.
Cum arată, alineat cu alineat, Legea publicată ieri în Monitor și care modifică Legea Educației
„Articolul 11 din Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. 11. – (1) Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc cetățeni de etnie română, cetățeni români cu domiciliul în acele state sau minorități vorbitoare de limba română, oricare ar fi denumirea acestora, cu respectarea legislației statului respectiv. De asemenea, Guvernul poate sprijini înființarea de unități școlare, cu predare în limba română, în conformitate cu legislația statului respectiv.
(2) Ministerul Educației Naționale poate organiza, anual, un examen de bacalaureat pentru românii de pretutindeni. Absolvenții de liceu care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) pot să fie înscriși la examenul de bacalaureat în România.
(3) Lista probelor, conținutul programelor, calendarul, metodologia, precum și modul de organizare și desfășurare a examenului se stabilesc de Ministerul Educației Naționale, printr-o metodologie specifică.
(4) Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unități de învățământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, poate susține lectorate în universități din străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.”
Cum arăta până acum Art. 11 din Legea educației:
Articolul 11
(1) Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc români, cu respectarea legislației statului respectiv.
(2) Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unități de învățământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, poate susține lectorate în universități din străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească.
FOTO Legea publicată ieri în Monitor
Informații de background
Legea a fost inițiată de fostul ministru al Educației Liviu Marian Pop, care în luna octombrie – după ce proiectul trecuse deja de prima cameră – nu știa dacă Bacalaureatul pe care îl propune va fi identic cu BAC-ul din România sau va avea examene diferite, nici dacă se aplică și copiilor români din școlile europene sau nu.
Consiliul Legislativ a dat aviz pozitiv propunerii lui Pop, dar a sesizat o serie de probleme, care rămân valide și după aprobarea proiectului de lege:
- “din redactare nu rezultă că elevii care au urmat studiile liceale în limba română pe teritoriul altui stat au susținut sau nu un examen de finalizare a respectivelor studii conform legislației statului în cauză. În caz afirmativ, ar rezulta că acești elevi ar trebui să susțină un nou examen, specific, în condițiile în care, în prezent, în România există cadrul legal necesar recunoașterii diplomei de bacalaureat obținută în alt stat”.
- “În cazul în care studiile nu au fost finalizate cu susținerea unui examen, potrivit legislației statului respectiv, norma ar trebui să prevadă inclusiv faptul că studiile astfel absolvite trebuie, mai întâi, recunoscute în România, în vederea participării la examenul de bacalaureat pentru românii de pretutindeni”.
- “examenul de bacalaureat se organizează și se desfășoară în condițiile art.77 și 78 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care stabilesc în mod expres probele examenului de bacalaureat, precum și condițiile de promovare a acestuia.
- de aceea, este de analizat dacă lista probelor pentru examenul de ‘bacalaureat pentru românii de pretutindeni’ ar putea fi stabilită de Ministerul Educației Naționale, printr-o ‘metodologie specifică’. Avem în vedere faptul că norma ar putea fi interpretată ca având caracter discriminatoriu în raport cu elevii din România ce urmează să susțină bacalaureatul.”
Urmărește aici traseul legislativ al proiectului adoptat și publicat în Monitorul Oficial
Citește și:
Foto: Pixabay.com
Redacția
Diana Ghimiși
2 comments