OFICIAL Cheltuielile cu after school-ul, fondul clasei, rechizitele, manualele, serbările și contribuția la paza școlii, incluse pentru prima dată în coșul minim de consum pentru un trai decent al unei familii, indicator pe baza căruia se va stabili anual salariul minim pe economie

10.642 de vizualizări
Foto: © Alberto Mihai | Dreamstime.com
Pentru prima dată cheltuielile cu after school-ul, fondul clasei, rechizitele, manualele, serbările, excursiile și contribuția la paza școlii au fost incluse în coșul minim de consum pentru un trai decent al unei familii, potrivit legii 174/2020 publicată pe 14 august în Monitorul Oficial. Acesta este un indicator existent și până acum în legislație, dar ignorat politic, pe baza căruia se va stabili anual salariul minim pe economie.

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent se stabilește anual de către Institutul Național de Statistică, prevede noua lege.

Coșul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a politicii salariale, potrivit acestui act normativ.

Acest coș minim de consum a fost aplicat în anul 2000 de Guvernul Isărescu și era calculat de către Institutul Național de Statistică. În 2004, pe 23 martie, Guvernul Năstase l-a pus în responsabilitatea Ministerului Muncii și practic acest coș a fost scos din toate deciziile privind politicile publice din acel moment. Pe graficul creșterii salariului minim se poate vedea cum acesta a crescut doar politic de la acel moment.

Coșul minim de consum lunar a fost acum modificat substanțial și denumit „coș minim de consum pentru un trai decent”. 

Familia etalon: părinți salariați, plus doi copii

Cantitățile și valoarea aferente fiecărei componente a coșului sunt calculate pentru o familie alcătuită din doi adulți salariați, de 35-45 de ani, și doi copii în întreținere, de 12-14 ani și, respectiv, 8-10 ani, potrivit legii. 

Care sunt componentele pentru Educație și cultură luate în calcul în acest coș:

(8) Educație și cultură
8.1 Rechizite (penar, caiete standard, stilou etc.) Rechizite școlare
8.2 Manuale școlare, culegeri și caiete speciale Cărți școlare
8.3 Serbările/evenimentele de sfârșit de an Pregătire școlară și extrașcolară, taxe
8.4 Fondul școlii și fondul clasei Pregătire școlară și extrașcolară, taxe
8.5 Contribuție la paza unității de învățământ Pregătire școlară și extrașcolară, taxe
8.6 Activitate extracurriculară (sport, arte etc.) pentru un copil Turism, agrement și sport
8.7 Program after school pentru un copil Întreținere în creșe și grădinițe
8.8 Excursie de recreere 1 excursie pe an pentru fiecare copil Turism, agrement, sport
8.9 Teatru 4 bilete (2 adulți + 2 copii) 1 dată la 3 luni Cinematografe, teatre, muzee
8.10 Cinema 4 bilete (2 adulți + 2 copii) 1 dată la 3 luni Cinematografe, teatre, muzee
8.11 Muzeu 4 bilete (2 adulți +2 copii) 1 dată la 3 luni Cinematografe, teatre, muzee
8.12 Cărți și alte produse culturale și educative bucăți

Legea mai prevede că în cazul în care cercetări viitoare vor arăta modificări importante ale cheltuielilor legate de procesul de învățământ, valorile de bază ale itemilor 8.3-8.7 pot fi modificate în funcție de rezultatele cercetărilor respective.

Coșul este structurat pe tipuri de produse, și poate fi găsit integral aici.

În privința părții de alimentație, coșul minim este structurat astfel:

Nr. Produs sau serviciu Unitate de măsură Cantitate (total familie) ***)
0 1 2 3
1.1 Făină kg 3,54
1.2 Mălai kg 2,64
1.3 Pâine kg 11,87
1.4 Cereale (fulgi) kg 1,05
1.5 Griș kg 1,15
1.6 Paste kg 3,25
1.7 Orez kg 2,90
1.8 Porumb kg 0,48
1.9 Alte produse de panificație (covrigi, patiserie etc.) kg 2,40
1.1 Cartofi kg 9,16
1.1 Roșii kg 10
1.1 Castraveți kg 4,49
1.1 Ardei kg 5,37
1.1 Varză kg 4,28
1.2 Morcovi kg 3,60
1.2 Vinete kg 1,51
1.2 Dovlecei kg 1,30
1.2 Fasole kg 1,83
1.2 Mazăre kg 1,80
1.2 Verdețuri (pătrunjel, mărar, leuștean etc.) kg 0,45
1.2 Rădăcinoase(păstârnac, țelină etc.) kg 1,18
1.2 Ceapă kg 5,38
1.2 Usturoi kg 1,04
1.2 Ciuperci kg 0,42
1.3 Murături kg 1,50
1.3 Bulion de roșii litri 0,91
1.3 Compot de fructe kg 2,09
1.3 Gemuri și dulcețuri kg 0,61
1.3 Suc de fructe litri 4,34
1.3 Mere kg 6,72
1.3 Pere kg 3,76
1.3 Piersici kg 3,31
1.3 Lămâi kg 1,27
1.3 Portocale kg 2,99
1.4 Banane kg 5,82
1.4 Fructe de sezon(struguri) kg 2,49
1.4 Carne de porc kg 2,67
1.4 Carne de vită kg 1,94
1.4 Carne de pui, curcan kg 3,50
1.4 Carne tocată kg 0,90
1.4 Cârnați kg 0,89
1.4 Salam, parizer kg 1,04
1.4 Mușchi file kg 0,84
1.4 Crenvurști kg 0,72
1.5 Pateu kg 0,26
1.5 Pește kg 1,78
1.5 Conserve de pește kg 0,71
1.5 Lapte litri 8,59
1.5 Iaurt litri 5,30
1.5 Smântână kg 0,83
1.5 Unt kg 0,49
1.5 Brânză de oaie sau capră kg 2,54
1.5 Brânză de vacă kg 1,90
1.5 Cașcaval kg 1,34
1.6 Ouă kg 3,06
1.6 Ulei de floarea-soarelui litri 2,08
1.6 Ulei de măsline litri 0,98
1.6 Margarină kg 0,26
1.6 Dulciuri kg 2,18
1.6 Zahăr kg 2,25
1.6 Miere kg 0,65
1.6 Borș litri 0,40
1.6 Oțet litri 0,18
1.6 Condimente kg 0,41
1.7 Apă îmbuteliată litri 90,94
1.7 Ceai kg 0,15
1.7 Cafea kg 0,42

În octombrie 2018 un studiu al fundației Friedrich Ebert Stiftung numit ”Coșul minim de consum lunar pentru un trai decent pentru populația României”, introducea pentru prima dată rechizitele, manualele, serbările și excursiile, plus cheltuiala cu after-school-ul într-un buget lunar calculat atunci la 545,8 lei pentru un copil.

SURSA: FES

Foto: © Alberto Mihai | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. E clar,sunteti total pe dinafara cu preturile.Nu stiu cum de nu va e rusine cu calculele astea.Sa traiti voi astia cu pensii speciale si salarii de nababi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO „Este greșit ca aceste programe de educație digitală să funcționeze pe scheme de sponsorizări de la multinaționale. Trebuie să obișnuim societatea și administrația cu aspectul comercial, digitalizarea nu vine ca pomană” – Ionuț Stanimir, director marketing BCR despre educația digitală

Digitalizarea sistemului de Educație s-a făcut cu ajutorul multinaționalelor și al start up-urilor care au venit cu idei inovatoare pe piață, însă modelul acestora trebuie comercializat mai departe în România,…
Vezi articolul

Telefoanele mobile, interzise în școlile din Anglia pentru elevi, inclusiv în pauze, anunță Guvernul britanic. Ministrul Educației: Școlile sunt locuri în care copiii trebuie să învețe, iar telefoanele sunt o distragere nedorită

Elevii din școlile din Anglia nu vor mai putea folosi telefoanele mobile la școală, anunță guvernul britanic, care susține că va trimite ghiduri în școli pentru a implementa noua măsură.…
Vezi articolul

Nicio șansă să se titularizeze pentru profesorii angajați pe viabilitatea postului, alta decât cea clasică, prevăzută deja de lege, transmite într-un răspuns către Parlament secretarul de stat din Sorin Ion, din Ministerul Educației

Profesorii angajați pe posturi cu viabilitate pot fi titularizați pe acestea dacă le obțin prin concurs în același an și au propunerea scrisă a Consiliului de Administrație (CA) al școlii…
Vezi articolul

Doar jumătate din locuințele din România au internet de mare viteză, iar 20% dintre români nu au fost niciodată online, anunță Cristin Popa, director în Autoritatea pentru Comunicații: La licitația pentru licențele 5G, de anul viitor, vom avea în vedere să intrăm cât mai mult în zona rurală

„Aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul, pe de altă parte, mai puțin de o treime dintre români au cunoștințe digitale elementare”, a spus vineri Cristin Popa,…
Vezi articolul