OFICIAL Școlile pot aplica pentru statutul de „școală verde”. Care sunt comportamentele pe care trebuie să le dezvolte elevii unei „școli verzi”

11.316 vizualizări
Foto: © Monkey Business Images Ltd | Dreamstime.com
Ordinul cu metodologia pentru organizarea și funcționarea „școlilor verzi” a fost publicat în Monitorul Oficial. În document apare că până la sfârșitul anului 2025 se va operaționaliza o rețea de „școli verzi”, repartizate echitabil la nivel teritorial, inclusiv pe criteriul reprezentării în mediul rural-urban.
  • Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de autobuze verzi sunt prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Suma alocată este de 425 milioane de euro. Termenul limită pentru atingerea acestui jalon este trimestrul 4 al anului 2025.

Potrivit metodologiei publicate, conceptul de „școală verde” desemnează profilul unei școli care creează un mediu sănătos și care favorizează învățarea, în timp ce economisește resurse, generează energie electrică proprie și folosește tehnologii ce reduc emisiile de gaze cu efect de seră (pompe de căldură, autobuze electrice încărcate cu energie electrică produsă din panouri solare fotovoltaice etc.).

Pentru dobândirea statutului de „școală verde”, școlile trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

„a) infrastructură reabilitată/renovată/modernizată sau nouă, conform normativelor specifice și premiselor stabilite la art. 23;

b) integrarea în curriculumul și în activitățile extrașcolare ale unității de învățământ a elementelor de educație pentru dezvoltare durabilă/educație ecologică;

c) includerea, în documentele manageriale ale școlii și în practicile asociate, a unor măsuri care să reflecte accentul pus pe aspectul „verde” al școlii, inclusiv din perspectiva digitalizării proceselor și conținuturilor;

d) deschiderea școlii față de comunitate, inclusiv prin dezvoltarea de parteneriate/colaborări/cooperări cu actorii relevanți ai comunității, pe zona de protecție a mediului și de dezvoltare sustenabilă.”

În document apare că școlile care își afirmă intenția de a dobândi statutul de „școală verde”, prin includerea în activitatea lor curentă a elementelor din prezenta metodologie, vor fi selectate în vederea certificării ca „școli verzi”, în funcție de criterii stabilite în cadrul de referință. Se va ține cont de următoarele: „disponibilitatea școlii și a autorității locale pentru a continua și susține parcursul către o „școală verde”, de repartizarea echitabilă geografic și pe medii de rezidență, de numărul de elevi, de nivelul de poluare al comunității din care provine unitatea de învățământ, de experiența anterioară în implementarea/derularea unor proiecte, de alte activități de mediu”.

Conform art. 16 din metodologie, în cadrul „școlii verzi” sunt utilizate practici didactice adaptate educației pentru protecția mediului înconjurător, prin:

  • introducerea, în activitățile de predare-învățare-evaluare ale disciplinelor din trunchiul comun sau opționale, în funcție de vârsta și nivelul elevului, de noțiuni de mediu și schimbări climatice, marcate distinct în planurile de lecție;
  • implementarea, în cadrul curriculumului la decizia școlii/curriculumului în dezvoltare locală, de discipline opționale specifice, cu tematică relevantă pentru schimbări climatice și mediu;
  • implementarea de discipline opționale integrate cu tematici relaționate cu Educația pentru dezvoltare durabilă/Educația ecologică, cum ar fi Educația pentru sănătate.

Iată ce comportamente trebuie să dezvolte elevii dintr-o școală verde:

  • a) elevii identifică și semnalează corect problemele de mediu din comunitate autorităților competente;
  • b) elevii reacționează responsabil la comportamentele altor persoane fizice sau juridice care pun natura sau oamenii în pericol;
  • c) elevii iau parte la acțiuni de voluntariat pentru protejarea mediului, refacerea florei și faunei, împăduriri, crearea de spații verzi;
  • d) elevii se implică activ în grupuri locale pentru creșterea calității vieții în comunitatea lor.

Operatorii economici se pot implica în activitatea „școlilor verzi” prin demersuri, precum realizarea unor parteneriate pentru amenajarea unor grădini de legume, zarzavaturi, sere, solare sau grădini de pomi fructiferi în incinta sau pe terenurile școlii: cultivarea anumitor plante, legume și fructe pe terenurile școlii, în grădina școlii, în sere sau pe acoperișul „verde” al școlii; asigurarea conexiunii la internet și dotarea școlilor cu laboratoare inteligente/ateliere tehnologice destinate studiului interdisciplinar și integrat al științelor, tehnologiei, designului, ingineriei, artei și matematicii.

Ordinul cu metodologia pentru școlile verzi poate fi consultat mai jos:
Informații de context

Președinția și ministerul Educației au propus proiecte de școli verzi în raportul prezidențial pe climă și sustenabilitate, lansat anul acesta. Prin PNRR, se prevede finanțarea de școli verzi, a transportului școlar sustenabil și eficienței energetice a unor clădiri școlare, scrie în raport.

Ce este o școală verde, potrivit raportului prezidențial pe climă

Conceptul de „Școală Verde” (Green School) desemnează profilul unei școli care creează un mediu sănătos și care favorizează învățarea, în timp ce economisește energie, resurse și bani. O „Școală Verde” este o școală care dezvoltă și transmite o cultură instituțională implicată în problemele de mediu, care își gestionează responsabil și sustenabil resursele și care are o atitudine deschisă față de comunitate, stabilind relații de colaborare cu actorii locali co-interesați, mai ales pe teme de mediu, climă și sustenabilitate.

Operaționalizarea conceptului de „Green School” presupune identificarea unor formule educaționale inovatoare, formule capabile să satisfacă două funcții ale
școlilor verzi:

  1. Eco educație, prin învățarea experiențială, în școli (re)configurate ca spații
    prietenoase cu mediul;
  2. Implicarea elevilor în rezolvarea problemelor de mediu.
    O „Școală Verde” are patru atribute fundamentale:
  3. Este o școală participativă – implică și antrenează toate părțile interesate la
    nivel local: elevi, profesori, părinți, mediul ONG etc;
  4. Este un model local de gestionare sustenabilă a resurselor;
  5. Integrează transversal, la nivel curricular, educația privind schimbările climatice și mediul;
  6. Este o școală deschisă și activă – presupune implicarea constantă a elevilor și a profesorilor în acțiuni pentru mediu care au loc în natură, precum și a comunității locale.

Complementar măsurilor legate de infrastructură, „Școlile Verzi” vor implementa
măsuri și atinge ținte legate de:

A. Un curriculum care înglobează conținuturi despre și pentru mediu, integrate într-o manieră transversală, în toți anii de studiu. Școlile verzi din rețeaua-pilot vor dezvolta o formulă modernă de educație responsabilă față de mediu, ușor de diseminat la nivel național și de susținut pe termen lung, formulă ce va contribui la definirea rolului strategic al școlii în trecerea de la egosistem la ecosistem. Obiectivele curriculumului responsabil față de mediu și climă sunt detaliate în secțiuni precedente.

B. O pedagogie care are drept valoare fundamentală responsabilitatea față de
mediul înconjurător:

  1. Fiecare școală va avea un centru de mentorat pentru profesori;
  2. Profesorii școlilor-pilot participă constant la activități de formare continuă în
    domeniul pedagogiei responsabile față de mediu;
  3. Norma profesorilor va include activități de predare, de cercetare/ dezvoltare
    de materiale didactice și de mentorat.

În contextul implementării PNRR, va fi necesară crearea de standarde privind școlile verzi, care să includă cel puțin o parte a elementelor de mai sus,” se mai precizează în raport.

Foto: © Monkey Business Images Ltd | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Școala gimnazială nr. 11 din Buzău, prima școală verde din țară, finalizată încă din 2020 din fonduri europene și locale, vizitată azi de președintele Iohannis / Școala colectează deșeuri pe 8 fracții, apa pluvială pentru rețeaua publică și produce energie solară mai mult decât consumă
Cea mai mare şcoală din România cu un consum de energie aproape zero, inaugurată vineri la Ploieşti
Raportul prezidențial „Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile”, lansat în dezbatere publică: Se propune actualizarea programelor școlare de biologie, geografie, economie, cu noțiuni de mediu și schimbări climatice
De ce a propus Președinția activități „verzi” în Școala Altfel, desființată din noiembrie 2021? Ligia Deca: S-a întâmplat după ce grupul de lucru a finalizat draftul de raport / Înainte de 2025 vom vedea primele școli verzi
Studiu Salvați Copiii: Cei mai mulți copii români sunt preocupați de calitatea aerului pe care îl respiră. 70% dintre copii nu cred că politicienii pot reduce probleme legate de mediu


2 comments
  1. Seamana cu avântul pionieresc din epoca ceaușista.

  2. EGAL CU ZERO! Atata timp cat nu se creeaza infrastructura necesara si atat timp cat societatile consumeriste capitaliste sau comuniste vor continua sa isi bata joc si sa fabrice intentionat produse de prosata calitate pe care oamenii sunt nevoiti sa le arunce atunci cand se strica, si se strica destul de repede, toata aceasta mascarada cu programe verzi este egala cu zero.
    Este nevoie de : 1. Produse facute sa reziste, cum erau cele de acum 30-40 de ani. Ce frigider fabricat in zilele noastre va mai functiona peste 20-30 de ani? Dar televizor, masina de spalat, etc? Aproape orice produs se strica foarte repede fiindca este fabricat de asa natura pentru a nu tine foarte mult, fiindca nu le ies patronilor mai multi bani. Asa se respecta „gestionarea sustenabilă a resurselor”, nu producand mult, prost si fara noima ca si cand ai avea resurse nelimitate.
    2. Infrastructura de reciclare bine pusa la punct in orice oras si comuna.
    Sa existe cosuri speciale pentru produse reciclabile, cum ar fi sticla, hartie, plastic, baterii si alte asemenea produse, la fiecare colt de strada. Si cel mai important: aceste produse sa fie preluate de masini de gunoi special dotate pentru asta , nu de aceeasi masina care le amesteca cu celelalte si le duce la groapa de gunoi. Produsele reciclabile sa fie livrate mai departe catre fabrici, ca altfel degeaba se colecteaza selectiv.
    Orice altceva este gargara ieftina si atat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
elaborarea curriculumului de liceu

Desființarea inspectoratelor școlare și transformarea lor în direcții județene de învățământ, păstrate în proiectul Legii Educației – surse / Directorii acestora nu vor mai fi legați de mandatul ministrului

Desființarea inspectoratelor școlare și transformarea lor în Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar/a Municipiului București (DJIP/DMBIP), ca deconcentrate ale Ministerului Educației, au fost păstrate în proiectul Legii învățământului preuniversitar, varianta Deca,…
Vezi articolul

Președintele Nicușor Dan: Protestul profesorilor nu a fost instrumentat politic. Am avut un dialog foarte, foarte deschis cu reprezentanții sindicatelor și ei au transmis îngrijorări reale / Unii spun că aceste schimbări sunt catastrofale și vom vedea asta în timp, alții spun că sunt gestionabile. Vedem care sunt rezultatele peste 2 luni

Protestele profesorilor nu au fost „nicidecum” instrumentate politic sau manipulate, a declarat președintele Nicușor Dan, la două zile după ce în jur de 20.000 de cadre didactice au protestat la…
Vezi articolul

Sunt situații în care ne rugăm de profesori să se înscrie pentru formarea în pedagogia digitală, spune Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației: Nu găsim disponibilitate, mulți dintre ei nu doresc

Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că sunt situații în care „ne rugăm de colegii noștri…
Vezi articolul

Societatea de Științe Matematice și cea de Informatică cer Ministerului Educației să le acorde mai multă autonomie în organizarea olimpiadelor școlare și propun ca elevii să participe la probele de baraj în funcție de vârstă, nu de clasă

Societatea de Științe Matematice din România (SSMR) și Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI) au transmis Ministerului Educației și Cercetării (MEC) un set amplu de propuneri de modificare…
Vezi articolul