Olimpiada de Istorie 2025, etapa națională. Subiectele primite de elevi la Piatra Neamț și baremele de corectare – descarcă / Eseu despre statul român modern din secolul XIX, la clasa a VIII-a

[jp_post_view]
Olimpiada de Istorie 2025
Subiecte și bareme Olimpiada națională de istorie 2025 / Foto: captură document
Subiectele și baremele de notare de la Olimpiada de Istorie 2025, etapa națională, organizată pe 14-18 aprilie la Piatra Neamț, au fost publicate de organizatori pe site-ul competiției. Documentele pot fi descărcate mai jos din articol.
  • Rezultatele au fost publicate pe 17 aprilie, iar contestațiile au putut fi depuse în aceeași zi. Rezultatele în urma contestațiilor pot fi consultate aici, publicate de comisia centrală a olimpiadei naționale de istorie 2025.

Olimpiada de Istorie 2025

La clasa a VIII-a, elevii au avut de redactat un eseu de 3–4 pagini despre constituirea și evoluția statului român modern în secolul al XIX-lea. Subiectul a impus includerea a două programe revoluționare din 1848 și câte o consecință a fiecăruia, două fapte istorice relevante din deceniul al șaselea al secolului XIX care au contribuit la constituirea statului, o caracteristică a actului constituțional din 1864, un fapt istoric din 1866, precum și o opinie referitoare la participarea României la „criza orientală” susținută prin două fapte istorice.

La clasa a IX-a, elevii au avut de elaborat o sinteză despre Europa în secolele al V-lea – al XIV-lea, în 3–4 pagini. Lucrarea trebuia să includă două cauze și două consecințe ale formării popoarelor medievale din Europa, un fapt istoric privind Imperiul Bizantin între secolele VII–XI și două consecințe ale acestuia, explicarea rolului unei personalități din Imperiul Romano-German (sec. X–XI), precum și două asemănări și o deosebire între întemeierea Moldovei și a Țării Românești.

La clasa a X-a, elevii au fost puși să realizeze o analiză comparativă a statului și societății din Europa în secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea. Eseul de 3–4 pagini trebuia să trateze o asemănare și o deosebire între evenimentele din 1821 și 1848 din spațiul românesc, două fapte istorice referitoare la conflictele din a doua jumătate a secolului XIX și consecințele lor (una politică, una economică), două asemănări și două deosebiri între regimurile comunist și fascist în perioada interbelică și o opinie susținută privind continuitatea în relațiile internaționale între 1919–1939.

La clasa a XI-a, subiectul a cerut o sinteză de 4–5 pagini despre Europa în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Elevii trebuiau să prezinte două asemănări și două deosebiri referitoare la regimurile politice din Europa Răsăriteană între 1951–1960, o caracteristică a relațiilor internaționale europene din anii 1970, două cauze și două consecințe ale înlăturării unui regim totalitar în Europa Răsăriteană și un punct de vedere argumentat privind integrarea statelor din Europa Occidentală în ultimele două decenii ale secolului XX.

La clasa a XII-a, elevii au avut de redactat un eseu de 4–5 pagini despre evoluția statului român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX. Li s-a cerut să evidențieze o constantă în politica internă din anii 1870–1880, una în relațiile internaționale între 1910–1917, două asemănări între faptele din 1918, două acțiuni diplomatice ale României în 1919–1920 și o asemănare între acestea, precum și o opinie argumentată despre participarea României la relațiile internaționale în anii 1930–1940.

FOTO DOCUMENT Subiectele de la ONIstorie 2025 – Piatra Neamț, clasele VIII-XII:

FOTO DOCUMENT Baremele de la ONIstorie 2025 – Piatra Neamț, clasele VIII-XII:


2 comments
  1. Din titlu se vede o greseala de gramatica. Substantivul „barem” are pluralul „baremuri”. Similar este” harem” cu pluralul „haremuri”, „tacam” cu „tacamuri”, „tandem cu tandemuri”. Vai mama ei de limba romana si scribii ei de azi !!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

UPDATE Profesorul Dacian Dragoș, numit judecător la Curtea Constituționala de președintele Nicușor Dan / Ca șef al Comisiei de etică a Universității Babeș-Bolyai, în 2022 a criticat dur decizia CCR prin care au fost blocate marile cazuri de plagiat. A jucat un rol-cheie în cazurile Lucian Bode sau Adrian Ivan

Președintele Nicușor Dan a semnat marți, 8 iulie, decretul de numire a profesorului universitar Dacian Cosmin Dragoș în funcția de judecător al Curții Constituționale a României, pentru un mandat de…
Vezi articolul

Matematica diferențiată cu aplicare în viața de zi cu zi și consiliere în carieră încă din școala primară – exemplul Singapore dat de OCDE tuturor statelor, inclusiv României, în care elevii au probleme cu această disciplină și cu formarea competențelor specifice

Elevii din Singapore învață matematica diferențiat și au parte de consiliere în carieră încă din școala primară. Elevii pot alege nivelul potrivit de matematică în funcție de abilitățile și de…
Vezi articolul

Olimpicii internaționali la Matematică au fost ținuți o oră pe aeroport la întoarcerea de la Tokyo, ca să vină Ligia Deca sa-i felicite, după care li s-a transmis că „este obosită și nu mai poate să treacă”, spune Pavel Ciurea, dublu medaliat cu aur la OIM

„Simt că nu există un respect pe care ministerul ni-l oferă”, a declarat într-un interviu pentru G4Media.ro Pavel Ciurea, elev în clasa a XII-a la Liceul Internațional de Informatică din…
Vezi articolul

Dezbaterea Edupedu.ro – World Vision România

Care este viitorul educației digitale? Daniel David, rector UBB și președintele Consiliului Rectorilor, și Mircea Miclea, fost ministru al Educației, discută marți, LIVE de la 15:50, despre digitalizare și formarea în universitate a viitorilor profesori

Educația digitală: cum trebuie să arate planul digitalizării învățământului? Ce competențe vom dezvolta, la ce nivel de studii și cum vom face formarea profesorilor? De ce educația digitală nu înseamnă…
Vezi articolul