Petiție pentru retragerea proiectului de lege privind profesia de psiholog, cu peste 3.500 de semnături: „un coșmar financiar” pentru psihologi și risc pentru accesul copiilor și adulților la servicii de sănătate mintală

2.274 de vizualizări
Foto: © Alexsokolov | Dreamstime.com
O petiție prin care se solicită retragerea proiectului de lege B708/2025 privind exercitarea profesiei de psiholog a strâns, până la 26 ianuarie, 3.553 de semnături. Proiectul este contestat pentru că transformă profesia într-un „coșmar financiar”, condiționează vechimea de bani, iar efectele sale vor avea impact direct asupra accesului populației, inclusiv al copiilor, la servicii de sănătate mintală și educaționale.

Proiectul B708/2025 este „profund viciat” și nu ar putea fi corectat prin amendamente parlamentare. Semnatarii reclamă riscuri majore asupra dreptului la muncă al psihologilor, asupra accesului cetățenilor la servicii de sănătate mintală și asupra respectării principiilor constituționale de legalitate, predictibilitate și echitate, conform textului petiției.

Impact economic și bugetar

Proiectul ar produce „efecte sistemice grave” asupra pieței serviciilor psihologice. Introducerea unor bariere administrative și financiare suplimentare ar putea duce la creșterea artificială a prețurilor, reducerea ofertei de servicii și mutarea costurilor din zona prevenției, cu impact bugetar redus, către intervențiile de criză, cu impact bugetar ridicat.

Semnatarii susțin că acest mecanism ar genera cheltuieli publice suplimentare în sistemele de sănătate, educație, asistență socială și justiție și ar duce la „devalizarea indirectă a bugetului statului”. Totodată, proiectul ar institui un transfer financiar obligatoriu către o structură administrativ-profesională, prin taxe, examinări și acreditări, fără o analiză reală de impact economic.

Vechimea profesională condiționată de venituri

Unul dintre cele mai contestate aspecte este introducerea criteriului financiar în recunoașterea vechimii în muncă. Conform proiectului, vechimea ar fi recunoscută doar dacă psihologul obține un venit net anual echivalent cu cel puțin 12 salarii minime brute.

Criticii spun că această prevedere penalizează psihologii aflați la început de carieră, pe cei care lucrează cu pacienți vulnerabili, în regim de voluntariat sau cu onorarii reduse, și poate duce la situații în care ani întregi de activitate profesională să nu fie recunoscuți ca vechime.

De asemenea, proiectul prevede radierea psihologilor stagiari care nu devin „specialiști” în maximum 6 ani, măsură considerată „unică în rândul profesiilor liberale” și o anulare a dreptului la muncă dobândit prin studii superioare.

Centralizarea puterii și riscul de monopol

Colegiul Psihologilor ar deveni o structură cu puteri discreționare, cu risc de monopol instituțional. Sunt invocate prevederi care ar permite conducerii actuale să controleze regulamentele electorale, accesul în profesie și menținerea în Registrul Unic al Psihologilor, inclusiv prin retragerea periodică a avizelor provizorii, se precizează in textul petiției.

Impact social și accesul populației la servicii

Semnatarii avertizează că efectele proiectului vor fi resimțite direct de populație: scumpirea ședințelor de terapie, reducerea accesului la servicii de sănătate mintală, întreruperea tratamentelor pentru pacienți aflați în terapie și creșterea riscului de practici neautorizate sau nereglementate.

Este menționat și riscul ca absolvenții să fie descurajați să intre în profesie, ceea ce ar alimenta migrația și pierderea de capital uman calificat.

Psihopedagogia specială și interdisciplinaritatea

Proiectul este criticat și pentru lipsa unui statut clar pentru psihopedagogii speciali și alți specialiști din educația incluzivă și terapia dizabilităților. Potrivit petiției, există riscul ca formările acestora să nu mai fie recunoscute, ceea ce ar putea duce la închiderea cabinetelor de logopedie, terapie ABA sau intervenție timpurie și la pierderea accesului la servicii pentru mii de copii.

Critici de constituționalitate și legitimitate

În document sunt invocate posibile vicii de constituționalitate, inclusiv delegarea unor condiții esențiale de exercitare a profesiei către acte administrative secundare și subminarea autonomiei universitare prin posibilitatea invalidării diplomelor acreditate de Ministerul Educației și ARACIS.

De asemenea, semnatarii susțin că proiectul a fost elaborat fără o consultare reală a corpului profesional și fără validare în cadrul Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor din România, deși, în vara anului 2024, au fost transmise peste 800 de amendamente din partea profesioniștilor.

În acest context, inițiatorii petiției cer retragerea proiectului B708/2025 și inițierea unei noi legi, „care să protejeze interesul public, dreptul la muncă și accesul echitabil la servicii de sănătate mintală”.

Foto: © Alexsokolov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. Citiți propunerea de lege, art. 45 complet. Vechimea în muncă – pragul de 12 salarii minime – e despre pensii (CAS) și e stabilită de stat – se aplică tuturor profesiilor liberale. Dacă nu ești angajat și ești în regim PFA, cabinet individual, nu plătești CAS automat, ci doar dacă ai anumite venituri minime. Experiența profesională e altceva; poți avea 10 ani de experiență, în care ai lucrat, dar la PENSIE contează doar perioadele cu CAS plătit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Director de școală: Dacă profesorii sunt plătiți la examenele propriu-zise, de ce să nu fie plătiți și la simulare? Presiunea din partea părinților este aceeași / Marius Nistor, FSE: Nu mai există o diferență majoră între examenul în sine și simularea examenului respectiv

Sorin Hagiu, directorul Şcolii Gimnaziale Giarmata din județul Timiș, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că la simularea examenelor naționale „presiunea din partea părinților este aceeași”. „Dacă (profesorii…
Vezi articolul

Verificări în desfășurare la Facultatea de Sociologie a Universității din București, după ce mai mulți studenți au primit pe adresa instituțională de e-mail invitații la o conferință AUR

Studenții Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București au fost rugați de conducerea acesteia să transmită, până miercuri, dacă au primit pe adresa instituțională de e-mail invitații…
Vezi articolul
Florin-Alexandru Bologa

Florin-Alexandru Bologa, tânărul cu deficiențe de vedere medaliat cu aur la Jocurile Paralimpice 2024, absolvent UBB Cluj: Mi-am demonstrat că, dacă dorești ceva cu adevărat, poți. Am urmat cursuri de psihopedagogie specială ca să ajut și eu persoanele cu dizabilități vizuale, după cariera sportivă

Florin-Alexandru Bologa, tânărul cu deficiențe de vedere care a reușit să obțină medalia de aur la judo la Jocurile Paralimpice de la Paris 2024, a fost invitat de onoare la…
Vezi articolul

65 de lei net va primi în medie fiecare salariat din educație, de la 1 iulie, din diferențele restante – „o altă formă de umilire a personalului” din acest sector, afirmă federațiile sindicale din învățământ. Acestea anunță ample proteste în septembrie, dacă Guvernul nu le invită la negocieri

Angajații din educație vor primi în medie, din 1 iulie, „65 de lei net pentru fiecare salariat”, sumă ce reprezintă „o altă formă de umilire a personalului din educație”, afirmă…
Vezi articolul

Rectorul universității care verifică teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, generalul Dorin Pleșcan, este fostul șef de cabinet al acestuia, propus pentru avansarea în grad chiar de Ciucă / A ajuns rector printr-o modificare a regulilor solicitată indirect de Ministerul Apărării, condus atunci tot de Nicolae Ciucă

Rectorul Universității Naționale de Apărare Carol I, generalul Dorin Corneliu Pleșcan (57 de ani), este fostul șef de cabinet al premierului Nicolae Ciucă (54 de ani), pe vremea când acesta…
Vezi articolul