Planuri-cadru 2025. Liderul sindical Marius Nistor: Elevii de astăzi trebuie să înțeleagă că școala înseamnă efort susținut, făcând și ceea ce trebuie, nu doar ceea ce le place și este ușor / Scopul acestor modificări nu este un scop contabil: mai reducem niște discipline, mai reducem niște ore

Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a vorbit despre faptul că elevii trebuie să înțeleagă că „școala înseamnă efort susținut, făcând și ceea ce trebuie, nu doar ceea ce le place și este ușor”. Declarațiile au fost făcute la o dezbatere privind viitoarele planuri-cadru pentru învățământul liceal, eveniment organizat de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ la Colegiul Național „Sf. Sava“.

Cu referire la planurile-cadru 2025, liderul sindical a scos că scopul modificărilor nu este unul contabil: „Scopul acestor modificări nu este un scop așa contabil: mai reducem niște discipline, mai reducem niște ore, ci este acela de a crea un sistem educațional care să răspundă nevoilor reale ale elevilor și societății”.

Acesta a precizat că „profesorii trebuie să fie implicați în procesul de actualizare și să primească formarea necesară pentru a implementa aceste schimbări”.

Declarația lui Marius Nistor:

„Noi, organizațiile sindicale din Educație, avem un rol dublu în societate. Pe de o parte, trebuie să promovăm și să apărăm interesele membrilor noștri de sindicat, să le apărăm drepturile și să le protejăm siguranța locurilor de muncă. Nimeni nu ne poate contesta acest drept. Este obligația noastră, dar, pe de altă parte, suntem conștienți că reforma educațională este necesară și dorim să contribuim în mod constructiv la această schimbare. Vreau să fiu clar, am susținut întotdeauna și voi continua să facă acest lucru: sindicatul nu este o piedică în calea reformei, ci un partener care poate să aducă o perspectivă valoroasă, bazată pe experiența celor care stau în fiecare zi în fața elevilor și în fața părinților.

Scopul acestor modificări nu este un scop așa contabil: mai reducem niște discipline, mai reducem niște ore, ci este acela de a crea un sistem educațional care să răspundă nevoilor reale ale elevilor și societății. Elevii de astăzi, dacă vor să reușească în viață, în actualele condiții de pe piața muncii, trebuie să înțeleagă că școala înseamnă efort susținut, făcând și ceea ce trebuie, nu doar ceea ce le place și este ușor. În acest context, solicitarea noastră, ca federație sindicală, este ca reforma planurilor-cadru să se bazeze pe o serie de principii pe care le considerăm esențiale. Și aș putea spune că o parte le-am regăsit în proiectul planurilor-cadru propuse de Minister.

Conținut actual și relevant – Planurile-cadru trebuie să fie aliniate cu nevoile societății și ale pieții muncii, integrând competențele secolului 21, precum gândirea critică, creativitatea și, bineînțeles, alfabetizarea digitală. Profesorii trebuie să fie implicați în procesul de actualizare și să primească formarea necesară pentru a implementa aceste schimbări.

Flexibilitate și adaptare – planurile-cadru ar trebui să permită opționalitatea și personalizarea, dar fără a suprasolicita cadrele didactice. Este esențial să se aloce resurse suficiente, pentru a sprijini aceste adaptări.

Orientarea spre cunoștințe și spre competențe, un subiect atât de mult discutat și discutat. Consider că punerea într-o relație de totală contradicție între cele două modele educaționale, cel bazat pe cunoștințe și cel bazat pe competențe, trebuie depășită. Am nevoie de competențe pentru a opera cu informația dobândită, dar competențele au nevoie de informație pentru a deveni funcționale. Așadar, evaluările trebuie să măsoare atât abilitățile dobândite, cât și cunoștințele pe care le posed.

Integrarea tehnologiei – toată lumea se sperie de ce va însemna inteligența artificială. Că vrem sau nu vrem, vom trăi cu ea și va face parte din viața noastră. Tehnologia trebuie integrată în educație, dar cu investiții în echipamente și formare pentru cadrele didactice, astfel încât să sprijine, nu să înlocuiască rolul profesorului. Chiar vreau să vă spun, domnule ministru, că ne-am adresat inteligenței artificiale, cele două variante sau trei variante care există în momentul de față, întrebând cum i se pare proiectul planurilor-cadru. Există foarte mult echilibru în răspunsurile primite de noi.

Responsabilitate și sustenabilitate. Școala trebuie să vadă în perspectivă, pregătind de elevii pentru provocările globale ale pieții muncii. Piața muncii nu așteaptă sistemul educațional să se reformeze, ea are direcții clare de evoluție. Școala este cea care trebuie să se plieze pe nevoile pieții.

Școala nu lasă pe nimeni în urmă. Este iarăși un principiu foarte bun. Noile planuri-cadru trebuie să promoveze accesul egal la educație pentru toți elevii, indiferent de background-ul lor, și să le ofere sprijin suplimentar pentru elevii cu nevoi speciale.

Colaborare și transparență. Parteneriatele între școli, universități și sectorul privat pot aduce beneficii. Parteneriatele cu ONG-urile pot fi eficiente, dar trebuiesc gândite astfel încât să existe avantaje reale de toate părțile. Societatea are mari așteptări de la noi. Toți afirmă că vor o școală modernă, dar trebuie să înțelegem că schimbarea nu vine de undeva din afara sistemului. Nu există bagheta aceea magica cu care să schimbi sistemul și, cu atât mai mult, schimbarea nu se poate face fără implicarea celor care țin școala funcțional. Noile planuri-cadru au generat discuții care vor continua și după asumarea unui anumit model. (…)

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”​.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării​. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat​.