Scrierea incluzivă în Franța ar putea să nu mai stea la baza documentelor oficiale ale instituțiilor sau în comunicările publice, după ce un proiect de lege care a trecut la finalul lunii octombrie de Senatul din Republică impune revenirea la formele de masculin ale cuvintelor și interzicerea formelor neutre de pronume, cum ar fi recentul „iel”, provenit din „il” (el) și „elle” (ea). Controversată în spațiul public, măsura scrierii incluzive a venit inițial în sprijinul reprezentării egale a sexelor, dar îngreunează lectura textelor, spun inițiatorii, potrivit FranceInfo și Euronews.
Senatorii au votat cu 221 la 82 în favoarea acestui proiect de lege de dreapta menit să „protejeze” francezii „de excesele așa-numitei scrieri incluzive”. Inițiativa legislativă, considerată „retrogradă” de către stânga, prevede interzicerea scrierii inclusive „în toate cazurile în care legiuitorul (și, eventual, autoritatea de reglementare) solicită un document în limba franceză”, cum ar fi instrucțiunile de utilizare, un contract de muncă sau regulamentul intern al unei întreprinderi. Pentru a deveni lege, acest text mai trebuie să fie adoptat de Adunarea Națională, notează France24, pe a cărui ordine de zi încă nu se află, conform traseului legislativ.
Inițiatorii susțin și că scrierea incluzivă riscă să facă limba mai puțin accesibilă pentru persoanele cu dificultăți de citire și de scriere sau care suferă de un handicap și reprezintă o „ideologie care pune în pericol claritatea limbii”, scrie Euronews care citează un senator.
- Conform definiției din dicționarul Larousse, scrierea incluzivă este o practică menită să promoveze o reprezentare egală a bărbaților și femeilor în gramatica franceză, cum ar fi utilizarea punctului median pentru a adăuga o terminație feminină la un cuvânt masculin, de exemplu „étudiant·e”. Practica este susținută de ani de zile de mișcările feministe pentru a combate stereotipurile sexiste, dar este criticată de unii ca fiind un atac la adresa limbii franceze, mai scrie France24.
De exemplu, ar urma ca scrierea de tipul „tout.e.s”, care comprimă variantele „tout”, „toute”, „tous”, „toutes”, adică „tot”, „toată”, „toți”, „toate”, să revină la genericul „tout” (tot).
Problema vizează și folosirea, de asemenea, a pronumelui „iel” pentru a înlocui pronumele „il” și „elle”, dar și a pronumelui demonstrativ „celleux”, folosit ca înlocuitor pentru pronumele „ceux” (cei, ca în „cei care…” – „ceux qui…”) și „celles” (cele, ca în „cele care…” – „celles qui…”). Edupedu.ro a scris în noiembrie 2021 despre controversa din Franța după ce un dicționar a inclus pronumele fără gen „iel”, inspirat din curentul woke. Ministrul francez al Educației de la acea vreme susținea că „scrierea incluzivă nu este viitorul limbii franceze”.
Președintele Emmanuel Macron: ”Să nu cedăm în fața curentului vremii”
Chiar în ziua în care proiectul de lege era votat de Senatul francez, președintele Emmanuel Macron făcea apel la „a nu ceda în fața curentului vremii”, într-o declarație de la deschiderea unui centru pentru promovarea limbii franceze.
„În această limbă, masculinul face neutrul. Nu avem nevoie să adăugăm puncte în mijlocul cuvintelor pentru a face asta evident. Trebuie să lăsăm această limbă să trăiască, să ne inspirăm de la alții, să luăm cuvinte din alte colțuri ale lumii, să inventăm altele, dar trebuie să îi păstrăm fundamentele, temeliile gramaticii, forța sintaxei și să nu cedăm în fața curentului vremii”, a fost poziția președintelui.
- În 2021, ministrul francez al Educației de la acea vreme, Jean-Michel Blanquer,avea o poziție similară în această dezbatere și susținea că numele feminine pentru meserii fac parte din evoluția limbii, „însă a pune un punct în mijlocul cuvintelor este un baraj pentru transmiterea limbii către toți”, scrie France24.
Scrierea incluzivă, dezbătută ca feminizarea numelor de profesii în anii 1980
„Scrierea incluzivă face în mod regulat obiectul unor dezbateri, la fel ca și feminizarea numelor profesiilor, titlurilor, gradelor și funcțiilor, inițiată în anii 1980. Această inițiativă a mișcărilor feministe, prin crearea în 1984 a unei comisii privind feminizarea denumirilor de profesii și funcții, a fost imediat combătută de Academia Franceză. Aceasta a dus la circulara din 11 martie 1986, care a asigurat utilizarea corectă a acestor termeni atât la nivel guvernamental, cât și în diferitele sectoare de activitate economică și socială”, explică jurnaliștii de la France24.
Abia după alte trei circulare, în 1998, 2002 și 2017, această practică a fost adoptată treptat. De atunci, au fost create noi forme feminine, cum ar fi „ingénieure” (ingineră) și „sapeuse-pompière” (femeie pompier). Altele, cum ar fi „autrice” (autoare), au fost reabilitate. Abia în 2019, Academia Franceză a deschis ușa feminizării numelor de meserii prin publicarea unui raport pe această temă.
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși
