Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) atrage atenția Guvernului României că deciziile referitoare la posibilele tăieri ale cifrei de școlarizare pentru învățământul superior „nu pot fi luate din pix, iar consecințele vor afecta dezvoltarea statului român”, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. „Este mai mult decât evident faptul că România trebuie să depună eforturi imense pentru a crește procentul de persoane care trec prin educația terțiară, ori reducerea cifrei de școlarizare nu favorizează în niciun fel acest demers”, conform sursei citate.
Luni seara, Daniel David a confirmat oficial că și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării. Conform surselor Edupedu.ro, unul dintre motivele renunțării la mandat ale ministrului demisionar Daniel David a fost planificarea de către premier a unor noi tăieri care să afecteze educația, de data aceasta vizat fiind învățământul universitar.
Concret, planurile premierului Ilie Bolojan sunt de a micșora numărul de locuri bugetate și, pe cale de consecință, a banilor de la bugetul de stat primiți de universitățile din România. Printre primele afectate de aceste reduceri de locuri bugetate de stat ar urma să fie universitățile de medicină. Potrivit surselor Edupedu.ro, premierul Ilie Bolojan a afirmat în repetate rânduri că România nu își permite să educe studenți la medicină care apoi să practice medicina în alte țări. De remarcat, însă, că România nu poate încălca dreptul studenților și a absolvenților de a munci în alte state ale Uniunii Europene.
„Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) atrage atenția Guvernului României și, respectiv, Prim-ministrului României, Ilie Bolojan, în contextul declarațiilor apărute în spațiul public care fac referire la posibile tăieri ale cifrei de școlarizare pentru învățământul superior, dar și a finanțării acordate universităților, că într-o țară europeană a anului 2025, astfel de decizii care vizează un domeniu fundamental pentru buna desfășurare și stabilitatea unui stat, precum educația, se fac în baza unor argumente solide, analize și date concrete”, se arată în comunicatul ANOSR.
Conform sursei citate, în nota de fundamentare a ultimei hotărâri pentru aprobarea cifrei de școlarizare pentru anul universitar 2025-2026 se remarcă „corelația dintre propunerea de alocare a unor cifre mai mari și creșterea calității programelor de studii și a inserției absolvenților pe piața forței de muncă”:
„Această măsură, înainte de a fi expusă, fie doar la nivel de idee, necesită analizarea contextului de ansamblu de către experți sau o structură de specialitate, precum Consiliul Național de Statistică și Prognoză în Învățământul Superior (CNSPIS), care fundamentează anual cifra de școlarizare pentru învățământul superior și a căror rapoarte evidențiază periodic nevoia de a o crește[1]. De asemenea, inclusiv în nota de fundamentare a ultimei hotărâri, Hotărârea privind aprobarea cifrelor de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat și pentru învățământul superior de stat în anul școlar/universitar 2025-2026, putem identifica în conținutul acesteia, printre date concrete și alte argumente, corelația dintre propunerea de alocare a unor cifre mai mari și creșterea calității programelor de studii și a inserției absolvenților pe piața forței de muncă.”
ANOSR transmite că România trebuie să depună eforturi imense pentru a crește procentul de persoane care trec prin educația terțiară:
„Așadar, este mai mult decât evident faptul că România trebuie să depună eforturi imense pentru a crește procentul de persoane care trec prin educația terțiară, ori reducerea cifrei de școlarizare nu favorizează în niciun fel acest demers. ANOSR atrage atenția Guvernului României că aceste decizii nu pot fi luate din pix, iar consecințele vor afecta dezvoltarea statului român.
De asemenea, în contextul demisiei Ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, subliniem faptul că persoana care va urma să ocupe această poziție are rolul de a înțelege pe deplin provocările anterior menționate, respectiv nevoia de a crește numărul de absolvenți de educație terțiară, precum și necesitatea de a atrage bugetul necesar educației, inclusiv în vederea sprijinirii fondului de burse și protecție socială a studenților.”
Redăm comunicatul integral al ANOSR:
„Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) atrage atenția Guvernului României și, respectiv, Prim-ministrului României, Ilie Bolojan, în contextul declarațiilor apărute în spațiul public care fac referire la posibile tăieri ale cifrei de școlarizare pentru învățământul superior, dar și a finanțării acordate universităților, că într-o țară europeană a anului 2025, astfel de decizii care vizează un domeniu fundamental pentru buna desfășurare și stabilitatea unui stat, precum educația, se fac în baza unor argumente solide, analize și date concrete.
Întâi de toate, subliniem faptul că inițierea unor discuții în privința acestui subiect, care are în vedere reducerea cifrei de școlarizare și a finanțării învățământului superior, reprezintă o mișcare în complet dezacord cu demersurile în care România este angrenată pentru dezvoltarea țării și inclusiv ca membru al UE.
Această măsură, înainte de a fi expusă, fie doar la nivel de idee, necesită analizarea contextului de ansamblu de către experți sau o structură de specialitate, precum Consiliul Național de Statistică și Prognoză în Învățământul Superior (CNSPIS), care fundamentează anual cifra de școlarizare pentru învățământul superior și a căror rapoarte evidențiază periodic nevoia de a o crește[1]. De asemenea, inclusiv în nota de fundamentare a ultimei hotărâri, Hotărârea privind aprobarea cifrelor de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat și pentru învățământul superior de stat în anul școlar/universitar 2025-2026, putem identifica în conținutul acesteia, printre date concrete și alte argumente, corelația dintre propunerea de alocare a unor cifre mai mari și creșterea calității programelor de studii și a inserției absolvenților pe piața forței de muncă[2].
De asemenea, plecând de la importanța absolvirii de educație terțiară a unui procent cât mai mare din populație, atât în ceea ce privește cercetarea și inovarea științifică, cât și pentru dezvoltarea economică a unui stat, România și-a asumat, prin intermediul Strategiei naționale pentru învățământ terțiar 2015 – 2020[3] ca până la finalul implementării acesteia să ridice procentul de absolvenți de învățământ terțiar, cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani, până la 26,7%, obiectivul european fiind de 40%. În anul 2020, însă, România atingea procentul de 26,4%, urmat de o scădere pentru următorii ani, conform datelor eurostat[4].
În aceeași notă, Monitorul educației și formării 2025 arată că în privința persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, România are în 2024 un procent de 23,2% din populație ca absolvenți de învățământ terțiar, în timp ce media UE este de 44,1%, iar ținta asumată pentru anul 2030 pentru această categorie de vârstă este de 50%[5]. În 2024, România ocupă ultimul loc în ceea ce privește acest procent.
De asemenea, Planul strategic instituțional al Ministerului Educației pentru perioada 2024 – 2027[6] prevede foarte explicit, în vederea îndeplinirii obiectivului I.1: Dezvoltarea unui sistem de învățământ terțiar echitabil care sprijină accesul tuturor studenților la programe de studiu de calitate,măsura M1.1.1. (Măsura 601): Menținerea cifrei de școlarizare pentru studiile universitare finanțate de la bugetul de stat, măsură necesară de urmat pentru respectarea principiului de dezvoltare coerentă în baza documentelor pragmatice și menită să asigure atingerea țintei României în privința procentului de absolvenți de învățământ terțiar.
Așadar, este mai mult decât evident faptul că România trebuie să depună eforturi imense pentru a crește procentul de persoane care trec prin educația terțiară, ori reducerea cifrei de școlarizare nu favorizează în niciun fel acest demers. ANOSR atrage atenția Guvernului României că aceste decizii nu pot fi luate din pix, iar consecințele vor afecta dezvoltarea statului român.
De asemenea, în contextul demisiei Ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, subliniem faptul că persoana care va urma să ocupe această poziție are rolul de a înțelege pe deplin provocările anterior menționate, respectiv nevoia de a crește numărul de absolvenți de educație terțiară, precum și necesitatea de a atrage bugetul necesar educației, inclusiv în vederea sprijinirii fondului de burse și protecție socială a studenților.”
[1] http://www.cnspis.ro/documente-elaborate-de-cnspis/
[2] https://www.edu.ro/sites/default/files/NF_PHG_Cifra_scolarizare_2025_2026.pdf
[3] https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/Strategie_inv_tertiar_2015_2020.pdf
[4] https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/TESEM030__custom_1226964/bookmark/table?lang=en&bookmarkId=45506234-e9d2-40f4-ba0d-cbd2d1293102&c=1629377558589
[5] European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture, (2025) Monitorul educației și formării 2025 : România. Publications Office of the European Union. https://data.europa.eu/doi/10.2766/6787775
[6] https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2024/div/PSI_ME.pdf
Foto: © Lightpoet – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Daniel David, ministrul care a livrat austeritate și a aruncat școala și profesorii în cea mai mare criză de încredere
OFICIAL Daniel David confirmă că și-a dat demisia: Astăzi i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcția de ministru al Educației și Cercetării, prin depunerea demisiei la cabinetul acestuia. Recent am primit confirmarea
SURSE Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul
Ioana Nicolescu
Ș.L.
G4Media.ro
3 comments
Sunt de acord sa se reduca cu cel putin 25% nr de locuri bugetate la toate universitatile si specialuzarile. Sa existe concurenta de minim 20 candidati pe loc bugetat astfel incat sa nu intre oricine la ,,fara taxa,,. Restul doritorilor fie mai asteapta, fie intra pe locuri ,,cu taxa,,. Asta implica mai multa responsabilitate in aleferea traseului profesional. Multi liceeni nu stiu spre ce sa se indrepte desi mai au cateva luni pana termina clasa a 12a. Vor alege pe principiul ,, merg unde se nimereste,, adica nu conteaza facultatea ci sa fie loc ,,fara taxa,,. Ce relevanta are ca nu au inclinatie catre acel domeniu, studenti sa se numeasca.
Nu cred ca cifra de scolarizare tb crescuta ci redusa. Trebuie vazute nevoile economiei si ale aparatului de stat de incadrare a absolventilor. Probabil o reducere cu 25% a locurilor fara taxa ar fi suficienta. Vor intra cei cu medii mari sau care dau examen de admitere. Restul doritorilor sa intre la regim cu taxa, sa se angajeze un an sau sa stea acasa sa mai invete. O problema mai mare e ca mergi absolventii de liceu la facultati care nu corespund abilitatilor lor reale si trasaturilor lor native. Pe principiul ca ,,asta e la moda,, de exemplu se duc la psihologie (mai ales fetele, fara a avea o minima intelegere ce inseamna o astfel de meserie dpdv al pregatirii si costurilor _ dupa licenta rasar cabinetele ca ciupercile dupa ploaie dar interesul noilor psihologi de a intra in terapie personala e scazut, deci pregatirea lor profesionala e scazuta pt ca lucreaza cu propriyl psihic cu nu mistria)…altii se duc la medicina, fara a invata cu seriozitate apoi (cumva, in cativa ani, trec si rezidentiatul cu chiu cu vai).
Când s-a tăiat tot ce s-a putut în preuniversitar, nu le-a păsat ce e distrus și ce se pune în loc.
Nu zic că vreau să pățească și cei din universitar la fel – dar mulți au tăcut complice și n-au vrut să scuture barca. Acum că e rândul lor… încep să înțeleagă că nimeni nu e protejat de inepțiile unor diletanți ajunși la butoanele puterii.