Povara dublului discurs de la catedră – Roxana Rusin, profesor de istorie

[jp_post_view]
Foto: Pixabay.com
Întotdeauna m-am întrebat cât de greu este pentru cineva să poarte povara dublului discurs, cel public și cel al unei realități intime. Când eram elevă, mă gândeam cum un profesor de filosofie și științe socio-umane poate avea certitudini monolitice când tocmai esența acestei discipline e spiritul său dubitativ. Pe vremea aceea nu știam să-l numesc în vreun fel anume, dar după ce am mai crescut am găsit să-i spun ambivalența de la catedră.

Acum când experimentez și rolul celălalt, profesorul, îmi dau seama cât este de important nu să nu ai convingeri, pentru că toți avem, ci să nu încerci să le impui celorlalți ca reguli de viață, cu atât mai mult cu cât catedra îți oferă o mică altitudine și vocea ta poate să sune ca din amvon. Am, din fericire, privilegiul unei materii care invită ofertant la discuții și interpretări, dar care în același timp atinge mereu niște realități dogoritoare. Nu demult eram preocupați de structura familiei tradiționale, și ca atare am decis să-i dedicăm un referendum. Tot răul spre bine pentru că am scăpat de data aceasta să mai punem o cărămidă la intransigența și intoleranța care ne caracterizează.

Roxana Rusin / Foto: Arhiva personala

A vorbi despre partide politice la ora de istorie nu înseamnă să faci propagandă; nu înseamnă să faci politică în școală și să montezi conștiința copiilor într-o direcție anume. Înseamnă doar a le da instrumentele necesare cu care să lucreze din momentul în care devin majori cu drept de vot. Contextualizarea nu e păcătoasă, scoaterea din context da. Dar cât de corect este să ții un discurs în fața elevilor despre necesitatea votului pentru familia tradițională și despre oculta vaccinului? Toate aceste interogații îmi provoacă o ușoară neliniște având în vedere că profesorii vor trebui să supravegheze păstrarea măsurilor de protecție împotriva coronavirusului: purtatul măștii, igiena mâinilor și distanțarea socială. Ce vor face acei profesori care sunt purtătorii de cuvânt ai pseudoștiinței, conspirației și captivii sentimentului de cetate asediată? Vor practica dublul discurs? Vor îndemna copiii spre a respecta măsurile de prevenție sau vor predica negarea pericolului? Orice ar fi, cred că este cumplit să trăiești într-o balanță de idei aflată în perfect dezechilibru. Unii profesori vor fi foarte atenți ca elevii să fie în siguranță, dar sunt conștientă că nu toți vom face asta. Discuția cred că este mai degrabă, așa cum am zis la început, despre povara de a spune ceva ce contrazice sistemul axiologic al fiecăruia.

Mulți predăm Holocaustul pentru că este în programă, dar nu toți credem în el.

Mulți predăm extrema dreaptă în România ca o lecție en passant pentru că nu considerăm necesară insistența asupra subiectului.

Mulți predăm regimul comunist, dar nu toți facem o discuție despre decretul 770.

Mulți predăm lecții despre libertăți și drepturi cetățenești, dar la fel de mulți ne irităm atunci când suntem contraziși din bancă.

_________________________________________________________________________________________________

Despre autor:

Roxana Rusin este profesor de istorie la Liceul Teoretic Nichita Stănescu din București.

Predau istorie de 5 ani aproape, iar dacă la început aveam revolta tânărului justițiar, acum încerc să capăt luciditatea maturității și să-mi antrenez simțul măsurii. Uneori îmi iese, alteori doar am vrut. E prematur să spun că am o carieră în domeniul acesta, dar cel puțin am văzut realitatea și din interior. Nu pornesc de la ideea că elevul trebuie să rețină de la mine doar conținuturile prevăzute de programă, ci că după ce ne-am întâlnit se mai gândește la ceea ce am vorbit; rezultatele se văd mai bine în timp. Am simțul umorului pentru că râsul ne-a cam rămas singura formă de protest în fața lucrurilor pe care oricum nu le putem schimba.

Imagine de Gerd Altmann de la Pixabay

 


1 comment
  1. Deci profesorii trebuie să-şi ţină pentru ei convingerile şi să le pună elevilor la dispoziţie doar instrumente pentru a gândi singuri, în timp ce autoarea articolului ne prezintă subtil PROPRIUL punct de vedere cu privire la conspiraţii, la pseudoştiinţă şi la spălatul pe mâini… Adică dublu discurs într-un discurs despre dublul discurs… Orwell s-ar simţi, probabil, invidios.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mircea Bertea: Baremul de la proba de Limba română a Evaluării Naționale din Iunie 2023, o dovadă devenită deja obișnuință a atenției scăzute pe care scoala românească o acordă exprimării și scrierii corecte în limba noastră națională

Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România atrage atenția asupra baremului în funcție de care absolvenții claselor a VIII-a primesc notele la examenul de astăzi de Limba…
Vezi articolul

Învățătorii din România participă foarte puțin la programe de formare, se consultă foarte rar între ei, dar simt nevoia acută de dezvoltare profesională / Diferențe substanțiale între percepțiile profesorilor și predarea efectivă, „bazată pe manual” – studiu privind predarea Matematicii în școlile primare

Învățătorii din România simt o nevoie acută de dezvoltare profesională, dar numărul celor care au astfel de oportunități este redus, în timp ce consultările cu alți profesori, pe teme de…
Vezi articolul

GRAFICE Raportul Bologna 2024: România, pe contrasens cu Spațiul European al Învățământului Superior la mai mulți indicatori. Scădere a numărului de profesori din universități, în timp ce în UE acesta crește / Cheltuielile publice pentru învățământ superior, printre cele mai mici pe continent

România a cunoscut un avans minim în ceea ce privește numărul de studenți și înregistrează rate mult în urma mediei europene în ceea ce privește participarea tinerilor și adulților la…
Vezi articolul