Povestea primirii Nobelului pentru Medicină, rostită de cercetătorii americani laureați ieri: Mi-o imaginez zâmbind de sus și spunând: ‘ți-am zis că-l vei avea…’ / Eram tineri când am făcut descoperirile

[jp_post_view]
Cu puţin înainte de ora locală 5.00, cercetătorul american William Kaelin primea un apel telefonic cu prefix „european”, de unde avea să afle că a primit premiul Nobel pentru Medicină. Gândurile i s-au dus imediat la regretata sa soție, chirurg la acelaşi institut de tratare a cancerului, decedată în urma unei tumori: „Mi-o imaginez zâmbind de sus şi spunând: ‘ţi-am zis, ţi-am zis că-l vei avea…”’, a povestit cercetătorul, pentru AFP. Kaelin împarte Nobelul împreună cu cercetătorul american Gregg Semenza și cu britanicul Peter Ratcliffe. „Eram tineri când am făcut descoperirile”, a povestit pentru AFP americanul Gregg Semenza.
  • Comitetul Nobel reunit la sediul Institutului Karolinska din Stockholm a anunțat luni, 7 octombrie, laureații Premiului Nobel pentru Medicină 2019
  • Cercetătorii William Kaelin Jr (profesor la Harvard), Sir Peter Ratcliffe (Oxford) şi Gregg Semenza (Johns Hopkins University) au câștigat Nobelul pentru Medicină „pentru descoperirile lor despre cum simt celulele şi cum se adaptează la concentraţia de oxigen”

Cei doi cercetători americani au povestit pentru AFP cum au aflat vestea câștigării prestigioasei distincții.

William Kaelin, directorul unui laborator din cadrul Dana-Farber Cancer Institute din Boston şi profesor la Harvard Medical School, a primit vestea în zorii zilei de luni. Înainte de ora 5.00 a primit telefonul din Suedia, iar când a văzut prefixul „european„, „inima a început să-mi bată foarte repede„, a declarat pentru AFP cercetătorul în vârstă de 61 de ani, scrie Agerpres.

William Kaelin / Foto: Captură Youtube.com interviu acordat AP

Gândul i s-a dus imediat la regretata sa soţie, Carolyn: „Mi-o imaginez zâmbind de sus şi spunând: ‘ţi-am zis, ţi-am zis că-l vei avea…„, a povestit acesta.

William Kaelin a explicat că a ajuns la descoperirea care i-a adus Nobelul studiind o maladie rară, sindromul Von Hippel-Lindau, în cazul căruia persoanele diagnosticate cu această afecţiune dezvoltă cancere în diverse organe; așa a descoperit rolul reglării oxigenului în dezvoltarea tumorilor.

Sunt biolog în domeniul cancerului şi totuşi am contribuit la dezvoltarea unui medicament împotriva unei boli de sânge, anemia. (…) Aşa funcţionează ştiinţa„, a declarat cercetătorul, citat de AFP.

William Kaelin Jr, pentru Associated Press, despre momentul în care a primit vestea că este câștigător al premiului Nobel pentru Medicină 2019:

Cercetătorul Gregg Semenza, în vârstă de 63 de ani, a ratat primul apel din Suedia și a răspuns când telefonul a sunat a doua oară. „Eram pe punctul de a mă trezi şi eram puţin confuz„, a mărturisit el, pentru AFP. Vestea l-a determinat să sărbătorească cu șampanie primirea premiului.

Foto: Captură Youtube.com

Problema Premiului Nobel este că întotdeauna este acordat oamenilor de ştiinţă mai în vârstă, ceea ce dă impresia că cercetările sunt realizate de oameni bătrâni„, a spus Semenza, care este unul dintre cei trei câştigători ai Premiului Nobel pentru Medicină din 2019. „Dar lucrurile nu stau aşa, în cazul nostru; eram tineri când am făcut descoperirile„, a adăugat laureatul.

Americanul Gregg Semenza este directorul programului de cercetare vasculară la Johns Hopkins University din Baltimore, SUA, și avea 39 de ani când a publicat descoperirea care i-a adus Premiul Nobel. O descoperire care a dezvoltat un întreg domeniu de cercetare ce valorifică modul în care celulele corpului se hrănesc cu oxigen, relatează Agerpres.

Nu trebuie decât să îţi ţii respiraţia pentru a şti că nu poţi rezista fără oxigen o perioadă foarte lungă de timp„, a explicat cercetătorul într-un interviu acordat la câteva ore după ce a primit telefonul de la Stockholm. „Miliarde şi miliarde de celule funcţionează şi primesc exact doza corectă de oxigen. (…) Sistemul pe care noi l-am descoperit este mecanismul molecular al tuturor acestor lucruri„, a precizat cercetătorul.

Una dintre aplicaţiile cele mai concrete este destinată persoanelor care suferă de anemie, care sunt tratate în prezent cu injecţii cu eritropoietină (EPO), ceea ce este relativ dificil şi scump, a declarat omul de ştiinţă. Patru studii clinice de fază finală sunt în curs, cu 25.000 de participanţi, pentru o singură pilulă ce va permite înlocuirea aceste injecţii, probabil chiar din anul 2020 în Statele Unite (deja autorizată în China).

Cercetătorul american Gregg Semenza, câștigătorul premiului Nobel pentru Medicină 2019:


Cercetătorul Gregg Semenza a vorbit și despre importanța premiului Nobel, care are un atu: „avantajul este că pune în valoare ştiinţa, deoarece oamenii nu aud prea multe lucruri despre ştiinţă în general, mai ales în Statele Unite„.

Ce impact concret are acest premiu în viaţa unui cercetător? „Nu poate face rău, asta este sigur„, a răspuns Semenza, adăugând că revistele vor privi cu mai multă atenţie articolele ştiinţifice care vin din laboratorul său. Dar premiul îi ajută pe oameni „să înţeleagă faptul că cercetarea fundamentală poate conduce către noi tratamente contra afecţiunilor, motiv pentru care cercetarea de bază trebuie finanţată„, a declarat Semenza, citat de Agerpres.

Cercetătorul a adus luni, după aflarea veștii primirii Nobelului, un omagiu profesoarei sale de biologie din liceu. El a povestit că profesoara Rose Nelson obişnuia să le spună elevilor săi: „Când veţi câştiga premiul Nobel, nu uitaţi că aţi învăţat asta aici!„.

Premiile Nobel vor fi înmânate pe 10 decembrie, dată la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.

Citește și:

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

INTERVIU Lingvistul Alexandru Nicolae, cercetător la Academia Română: Trebuie să gândești strategii de predare, ca să ții oamenii interesați o oră. Dacă nu stârnim curiozitatea, pierdem atenția studenților / Sunt un fan al comunicării științei online, ne ușurează viața profesională

Trecerea la sistemul de predare online a luat cu asalt nu doar școlile, ci și mediul cercetării, iar oamenii de știință spun că metodele de comunicare care se dezvoltă acum…
Vezi articolul

Raport CE: Finanțare eficientă, eliminarea fragmentării din sistem și canalizarea banilor către institutele performante – printre recomandările experților europeni pentru cercetarea românească, prinsă într-un “cerc vicios” al incoerenței, inerției, fondurilor puține cheltuite prost / Ce mesaje au reținut autoritățile române

Cercetarea românească nu funcționează coerent, este prea fragmentată, este erodată la nivel de guvernanță, capital uman și interacțiuni public-privat și puținii bani care există în acest sector sunt cheltuiți prost…
Vezi articolul

EXCLUSIV Scrisoarea unui matematician din conducerea instituției-cheie în identificarea plagiatelor, către ministrul Ligia Deca: Toți membrii CNATDCU să aibă acces la verificarea oricărei teze de doctorat printr-un program anti-plagiat. Altfel, ce rost mai are Consiliul ce respinge tezele slabe științific, dar care pe cele aflate în situația de hoție nu le poate respinge fiindcă nu află de furt

Unul dintre oamenii de știință din conducerea instituției-cheie în analizarea plagiatelor din doctorate, matematicianul Vasile Brînzănescu, îi cere oficial ministrului Ligia Deca să modifice regulamentul CNATDCU, astfel încât toți experții…
Vezi articolul

UPDATE Cum arată debirocratizarea în cercetare cerută de premierul Ciucă: firmele care vor să se acrediteze pentru inovare şi transfer tehnologic trebuie să depună 17 acte în loc de 7 / Precizările Ministerului Cercetării

Guvernul discută în ședința de miercuri un proiect de hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind acreditarea și funcţionarea entităţilor din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic. Deși în nota de fundamentare vorbește…
Vezi articolul

Comisia Europeană suspendă cooperarea cu Rusia în domeniul cercetării și inovării. Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare: Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă un atac la adresa libertății, a democrației și a autodeterminării

„Ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia și din solidaritate cu poporul ucrainean, Comisia a decis să suspende cooperarea cu entitățile ruse în domeniul cercetării, al științei și al…
Vezi articolul