Prea puțini adolescenți dobândesc în școală un contact cu munca, prin stagii, voluntariat sau lucru part-time, deși experiența le oferă avantaje semnificative când intră în câmpul muncii – cercetare internațională OCDE

642 de vizualizări
Fotografie: Ivan Samkov – Pexels
Adolescenții care nu trec prin experiența muncii când sunt încă în școală tind să aibă, pe parcursul vieții, salarii mai mici și în slujbe mai puțin bune decât cei care au această experiență, potrivit unei cercetări a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), prezentată pe OECDedutoday.com.

Potrivit acesteia, OCDE a analizat și coroborat 47 de studii longitudinale pe această temă, din care 40 au arătat că elevii care o experiență de muncă în perioada când sunt încă în școală au rezultate de angajare mai bune atunci când devin adulți, cu salarii ce pot fi cu 5-10% mai bune decât cele ale elevilor care nu au această experiență.

  • Pe de altă parte, aceștia din urmă se confruntă cu un risc sporit de șomaj în momentul când devin adulți.

Analiza arată că, dacă în unele țări stagiile de lucru, locurile de muncă cu jumătate de normă sau sau voluntariatul sunt practici obișnuite în dezvoltarea elevilor, în alte sisteme doar foarte puțini tineri ajung să aibă orice contact cu munca până când ajung la vârsta de 15 ani. Această lipsă de contact și implicare „poate avea un impact profund”, arată sursa citată.

Diferențe considerabile între țări

Această arată că, până la împlinirea vârstei de 15 ani, circa jumătate dintre elevi din țări precum Spania, Italia sau Brazilia nu au îndeplinit niciun stagiu și nu s-au implicat în nicio activitate de voluntariat sau de lucru pe perioadă redusă. În țări precum Australia sau cele din Europa Centrală și de Est (Bulgaria, Lituania, Polonia, Serbia sau Slovacia sunt țările incluse în analiză) aproximativ un sfert dintre elevi nu au avut astfel de activități, iar în aceste țări ponderea fetelor care au trecut prin această experiență este mult mai mică decât cea a băieților.

Sursa: OCDEedutoday.com

Procentul elevilor care au au încheiat un stagiu de lucru până la vârsta de 15 ani este de peste 50% în țări precum Finlanda, Franța, Suedia, Danemarca și Germania (țară unde ponderea depășește 70%), potrivit datelor PISA 2022, luate în calcul în analiza citată.

Potrivit analistului OCDE Anthony Mann, autorul prezentării citate:

  • „Făcând primii pași în lumea muncii, elevii întâlnesc oameni noi, au experiențe noi și învață competențe noi, ceea ce le dă perspective neprețuite în ceea ce privește posibilitățile unei cariere viitoare. În pofida acestui lucru, multe țări nu reușesc să promoveze experiența muncii ca parte centrală a dezvoltării elevilor”.
  • Un recent studiu OCDE în rândul tinerilor de 19-26 de ani din Madrid a confirmat, în mod covârșitor, că experiența de lucru în adolescență i-a ajutat pe aceștia în ‘planificarea și pregătirea muncii pe parcursul vieții’: 57% dintre cei care au lucrat cu jumătate de normă au apreciat această experiență a fi de mare ajutor, la fel 41% dintre cei care au îndeplinit stagii și 34% dintre cei care au făcut voluntariat. Foarte puțini dintre cei care au avut astfel de experiențe au apreciat că acestea nu i-au ajutat deloc”.
  • „Lipsa oportunităților de a căpăta experiență de muncă, în multe țări, se face simțită în pofida faptului că angajatorii se plâng, adesea, de faptul că lipsa experienței în rândul tinerilor este un obstacol major pentru intrarea acestora pe piața muncii, atunci când finalizează studiile. Experiența de lucru le oferă elevilor să adauge ceva în CV despre care să discute la primul interviu de angajare, îi ajută pe tineri să înțeleagă lucrurile care contează pentru angajatori, cum să se comporte la locul de muncă și cum funcționează procesele de recreutare”.

Analiza citată apreciază că sistemele școlare ar trebui să îi ajute pe toți elevii din învățământul general și din cel vocațional/profesional să aibă o experiență directă a muncii, ca parte a școlarizării lor. 

Analize OCDE pe această temă pot fi consultate detaliat aici, aici și aici.


2 comments
  1. daca ii pui să dea cu mătura unde au spart semințe e posibil sa te trezești cu o mamă nervoasă care sa urle ” ce, eu l-am dat la școală să muncească???”
    îmi imaginez cum ar fi să își dea prințișorii cu ciocanul in degete sau să își înfigă o șurubelniță in unghiile cu gel…..

    1. Chiar am trait asa ceva ca diriginta: copilul era un drac afurisit cu multe probleme de disciplina si arunca ambalajele pe jos, venea cu noroi. L-am atentionat ca are cos de gunoi si poate strange macar propria mizerie si m-a reclamat la director ma-sa ca pun copiii la treaba in locul femeii de serviciu care, citez „Ce are de facut altceva?” QED.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Raport: Taxele pentru facultate și master au crescut cu peste 25% în ultimii doi ani. Universitățile cer mai mulți bani de la studenți, în condițiile scăderii numărului de plătitori și prezenței tot mai slabe în clasamentele internaționale

Numărul de studenți plătitori din ciclul de licență tinde să scadă, dar universitățile aplică taxe considerabil mai mari decât în anii anteriori, reiese din datele centralizate de rețeaua Eurydice și…
Vezi articolul

Dezbatere organizată de Edupedu.ro și World Vision România

EXCLUSIV Mircea Miclea, despre rezultatele la PISA 2022: Este aberant să spui că a rămâne pe penultimul loc este reziliență. Este un loc din care nu prea mai poți coborî / Soluția nu este a înmulți evaluările elevilor, ci de a converti rezultatele de la evaluări în programe remediale personalizate

Singurul ministru al educației din România care a demisionat după ce guvernul nu a acordat Educației 6% din PIB așa cum promisese la preluarea mandatului și unul dintre fondatorii legii…
Vezi articolul
Tichete educaționale 2024

EXCLUSIV Critici dure pentru „reforma” Deca-Iohannis din educație, într-un raport-cheie al OCDE, organizația la care România dorește să adere: România nu are o strategie națională pentru îmbunătățirea școlilor, bugetul pentru educație nu ține cont de obiectivele pe termen lung, iar sistemul rămâne foarte birocratic, cu un nivel ridicat de risipă

În România nu există o strategie națională pentru îmbunătățirea școlilor, evaluările școlilor nu contribuie la eforturile de îmbunătățire a acestora, sistemul de învățământ rămâne foarte birocratic, se simte o risipă…
Vezi articolul
Mircea Miclea / Sursa foto: Ciprian Hord

Mircea Miclea: E o presiune uriașă pe profesori din partea părinților care cred că dacă citesc două propoziții pe internet, deja se pricep la educație. Trebuie stabilit un regulament foarte clar ce are dreptul să facă un părinte

Mircea Miclea, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, spune că părinții „le cer socoteală profesorilor pentru cum se predă, cum evaluează elevul”, ceea ce pune mare presiune pe cadrele didactice…
Vezi articolul

Cum funcționează o „sală de detenție” în școlile din SUA și ce ar trebui să știe profesorii, directorii, inspectorii și reprezentații Ministerului Educației înainte de a lua decizii pe această temă – Cercetătorul Dacian Dolean

Măsura propusă în proiectul Ministerului Educației privind statutul elevului de a permite profesorului să trimită elevii care au un comportament disruptiv la ore într-o sală în care să desfășoare studiu…
Vezi articolul

Colegiile care au “explodat” în prima zi de școală și pe care Legea Cîmpeanu vrea să le facă stat în stat: Gheorghe Lazăr, a cărei directoare relativizează extremismul după ce l-a lăsat pe urmașul lui Zelea Codreanu, George Simion, să le vorbească elevilor / Sfântul Sava, cu directoare certată de ministru ca la controalele ANPC

Colegiile pe care Legea educației propusă de Sorin Cîmpeanu vrea oficial să le transforme în adevărate instituții stat în stat explodează în fața politicienilor, înainte ca legea să fi fost…
Vezi articolul