Pregătirile cercetării europene pentru reziliență și redresare: creșteri accelerate de bugete și chiar „mobilizare istorică” în multe țări UE

Stimulentele oferite de Uniunea Europeană pentru refacerea economiilor post-pandemie au dat un impuls major cercetării în multe state europene. Dacă în România alocarea pentru cercetare și inovare, în planul de reziliență și redresare, este minoră, în alte țări evoluția “schimbă la față” acest domeniu, după cum relevă o trecere în revistă publicată zilele trecute de Times Higher Education.

Publicația arată că autoritățile sau instituțiile dedicate cercetării din mai multe țări au început să anunțe investiții istorice în domeniul cercetării. Astfel:

• Ministrul spaniol pentru Cercetare a spus că bugetul destinat acestui domeniu în 2021 va crește cu peste 80%, iar cel destinat învățământului superior – cu peste 70%, “cea mai mare investiție directă în cercetare, dezvoltare și inovare, în termeni absoluți, din istoria Spaniei”.

• În Franța, bugetul Agenției Naționale pentru Cercetare urmează să se tripleze până în 2023, guvernul anunțând o „mobilizare istorică a cercetării” într-un efort “fără precedent din 1945”.

• În Olanda, un pachet de 20 de miliarde de euro este alocat cercetării, educației și planurilor de infrastructură pentru următorii 5 ani.

• Italia este așteptată să primească 65,5 miliarde de euro în granturi, dar schimbările recente la nivelul guvernării au întârziat o planificare limpede a modului cum vor fi împărțiți banii. Un proiect de la începutul lunii ianuarie propuneau alocări de 11 miliarde de euro într-un program numit “De la cercetare la afaceri”.

• Polonia se așteaptă să cheltuie între 1 și 2 miliarde de euro pe proiecte de infrastructură pentru cercetare.

• Germania se așteaptă să primească 24 de miliarde de euro, iar cea mai mare parte din bani vor merge către reducerea emisiilor de carbon și crearea de noi tehnologii verzi, dar nu este clar în ce măsură vor profita cercetarea – menționată adesea în planul general – și învățământul superior.

• Pe de altă parte, în pofida unui discurs care promitea multe, autoritățile din Portugalia nu mai dau niciun semn privind vreo investiție relevantă în cercetare, în viitorul apropiat.

Analiza Times Higher notează că alocările destinate cercetării reprezintă o schimbare radicală față de austeritatea manifestată în domeniu după criza financiară din 2008, în multe țări europene, inclusiv România. Dacă în unele state efectele de atunci s-au menținut pe termen lung, în alte țări se face simțită o cu totul altă atitudine.

Astfel, Franța a anunțat încă din septembrie un plan numit “France Relance”, cu 40% co-finanțare UE și cu o valoare totală de 100 de miliarde de euro, plan prin care anul acesta bugetul Agenției Naționale de Cercetare va crește cu circa 400 de milioane de euro, iar până în 2023 se va tripla. Atenția majoră dată cercetării e influențată și de eșecul eforturilor acestei țări de a “traduce” diversele cercetări medicale într-un vaccin eficient împotriva Covid-19. 

În Olanda, țară care intenționează să-și clădească dezvoltarea pe resursa umană, planul de investiții în cercetare și educație se bazează pe unul mai vechi, prin care guvernul milita pentru o transformare radicală a sistemului de educație și pentru o întărire a abilității de furnizare de noi tehnologii.

Amintim că Parlamentul European a aprobat, pe 10 februarie, Mecanismul de redresare și reziliență, conceput pentru a ajuta statele membre să combată efectele pandemiei de COVID-19. Mecanismul de redresare și reziliență este cel mai important constitutiv element al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare „Next Generation EU”, în valoare de 750 de miliarde EUR, precizează Parlamentul European.

• Prin Mecanism, se pun la dispoziția statelor membre 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a finanța măsuri naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei.

• Cele 27 de guverne trebuie să depună forma finală a planurilor naționale. Comisia Europeană a trimis deja guvernelor statelor membre formatul în care trebuie depuse planurile naționale. Comisia va avea la dispoziție 2 luni pentru a le aproba.

Citește și: Cercetarea – doar 510 milioane euro prin PNRR, deși ministrul Teleman spera la 2 miliarde / O primă reacție din comunitatea științifică: “Dumnezeu să ne ajute, că de la politicienii noștri nu mai avem ce aștepta” – cercetătorul Lucian Pintilie

Pregătirile cercetării europene pentru reziliență și redresare: creșteri accelerate de bugete și chiar „mobilizare istorică” în multe țări UE

Photo 156364089 © Kreangkrai Indarodom – Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.