Premieră: Misiunea de deviere a unui asteroid, condusă tehnic de Agenția Spațială Română, din 26 septembrie

374 de vizualizări
Foto: NASA
Pe 26 septembrie, o echipă de astronomi de la NASA va lovi un asteroid potențial periculos pentru a-i devia traiectoria, anunță Agenția Spațială Română (ROSA). Sistemul de ghidare și navigație care face posibilă ajungerea la asteroid, după impact, este o producție 100% românească, potrivit sursei citate, iar interpretarea datelor se face pe baza unor algoritmi proiectați în România.

De ce se deviază un asteroid, în primul rând? ROSA explică: „Misiunea DART a NASA se îndreaptă spre doi asteroizi care formează sistemul binar 65803 Didymos, format din asteroidul principal și satelitul acestuia, numit Dimorphos. Vehiculul spațial al NASA se va ciocni în mod intenționat cu cel mai mic dintre cei doi asteroizi pe 26 septembrie 2022, pentru a vedea dacă îi poate modifica orbita, în primă etapă.

În etapa a doua, Agenția Spațială Europeană (ESA) va trimite o misiune proprie spre cei doi asteroizi, pentru a observa în detaliu ce s-a întâmplat în urma impactului. Misiunea Hera va măsura masa asteroidului, compoziția acestuia, va analiza craterul provocat de coliziune și ne va ajuta să înțelegem mai bine asteroizii. Pe lângă satelitul principal, Hera va avea și două probe de dimensiuni reduse, Juventas și Milani, care se vor apropia mult mai tare de asteroid, vor culege date științifice, după care vor asoliza pe acesta”.

Foto: ESA – Science Office
  • „Deocamdată, comunitatea științifică are informații incomplete despre acest sistem binar, iar misiunea se bazează pe cunoștințe teoretice, încă nevalidate. Hera și cele două probe ne vor trimite informații despre acest sistem binar, ajutându-ne astfel să înțelegem mai bine asteroizii și să aflăm de exemplu ce fel de resurse se găsesc pe asteroizi și dacă putem sa le folosim în beneficiul omenirii”, mai punctează agenția spațială.

Hera va măsura și dacă s-a reușit sau nu tentativa de deviere – o metodă care ne-ar putea ajuta să gestionăm mai bine situațiile de risc ce implică asteroizii. Pentru a observa cât de mult s-a deplasat asteroidul satelit față de centrul sistemului binar, misiunea Hera are nevoie de un altimetru extrem de precis, iar acesta este românesc.

Succesul misiunii, măsurat cu ajutorul expertizei din România

„După impactul cu DART, misiunea Hera va ajunge la asteroid și va face un studiu detaliat cu mai multe instrumente de la bord. Dintre acestea, altimetrul este singurul instrument care va fi instalat pe Hera pentru a măsura distanța până la asteroid și a determina noua orbită în urma impactului. Altimetrul este capabil să măsoare distanța unor ținte din apropierea satelitului de la 100m până la 15km cu o acuratețe de 0.1m. Acesta va trimite un fascicul laser către asteroid, iar un telescop va capta întoarcerea semnalului. Prin această metodă, cercetătorii vor putea calcula dacă și în ce măsura asteroidul Dimorphos (celălalt din sistemul binar de asteroizi – n. red.) s-a deplasat față de poziția inițială.

Designul optic al altimetrului a fost realizat integral la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 2000. Participarea la dezvoltarea unui instrument științific sub coordonarea contractorului principal, Efacec Portugalia, în cadrul unei misiuni internaționale NASA/ESA, este o dovadă a expertizei din România, apreciată la nivel european”, mai arată sursa citată.

„Practic, tot ce va vedea satelitul misiunii și felul în care sunt interpretate datele, astfel încât acestea să o poată ghida spre destinație, va depinde de tehnologia românească, la care lucrează în prezent specialiști ai companiei GMV România. Compania va fi responsabilă de procesarea de imagini, ghidarea pe bază de altitudine, identificarea și izolarea erorilor, navigația bazată pe procesare de imagine a satelitului principal al Hera, dar și al unei sonde mai mici, care se va apropia mai mult de asteroid – Juventas – unul dintre primii doi cubesats deepspace ai Agenției Spațiale Europene (ESA)”, mai notează ROSA.

Foto: GMV România – rosa.ro

Pe baza algoritmilor proiectați în România, echipele de la sol vor ști dacă vehiculul spațial se îndreaptă în continuare spre asteroid sau a deviat de la traiectoria stabilită. Drumul spre asteroid al misiunii Hera va dura mai bine de doi ani, iar peisajul se va schimba de câteva ori pe drum, astfel încât și modalitățile de orientare a misiunii vor trebui să fie diferite pe parcurs, mai scrie Agenția Spațială Română.

Doar patru țări au mai dezvoltat această componentă de procesare de imagini în spațiu

În momentul de față, mai există doar patru țări care au dezvoltat această componentă de procesare de imagini în spațiu: Spania, Franța, Marea Britanie și Grecia. Componenta este esențială în misiuni spațiale, astfel încât cunoștințele și know-how-ul dobândite acum vor fi folositoare într-un portofoliu larg de activități spațiale: misiuni lunare, misiuni pe Marte, eliminarea deșeurilor spațiale cu mijloace active, servicii de mentenanță orbitală, servicii de asamblare pe orbită, conform ROSA.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Eficiența universităților românești în atragerea cercetătorilor de top din străinătate: ce spun datele din competițiile organizate cu bani PNRR, unde mai puțin de jumătate dintre proiectele depuse au îndeplinit pragurile minime impuse

Cât de pregătit este mediul academic românesc să atragă resurse umane de înaltă specializare din străinătate, așa cum își propun autoritățile române, cu fondurile masive – 178 de milioane de…
Vezi articolul

Noaptea Cercetătorilor 2025 în universitățile din România – programul evenimentelor gratuite anunțate pentru 25-27 septembrie: laseri, roboți, realități virtuale, nanotehnologii și explorarea spațiului pentru copii

Programul activităților din cadrul evenimentului Noaptea Cercetătorilor Europeni 2025 a fost anunțat de universitățile și instituțiile din țară. Evenimentul dedicat promovării științei și cercetării are loc vineri, 26 septembrie, în…
Vezi articolul

DOCUMENT Sesizarea celor de la USR pentru verificarea de plagiat a tezei lui Lucian Bode, respinsă de Consiliul pentru atestarea titlurilor universitare – CNATDCU, după ce semnatarii nu și-au completat datele personale și dosarul conform procedurii / Politicienii, “rugați“ să revină cu documentația completă

Sesizarea celor de la USR făcută pe 18 octombrie 2022 la secretariatul CNATDCU – Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare – a fost respinsă, potrivit unui…
Vezi articolul

Educația în alegeri 2024. „Competiții” între școli pentru a atrage elevi, școala auto la liceu, dar și măsuri aplicate deja, precum doctorate profesionale sau învățământ dual – printre promisiunile PSD, PNL și USR în programele de guvernare pentru următorii 4 ani / Ce promit partidele pentru Cercetare

Promisiuni bazate pe investiții programate deja, precum cele din PNRR, sau pe măsuri care ar fi trebuit să fie aplicate demult – precum „Masa sănătoasă” pentru toți copiii – și…
Vezi articolul

Un Ghid de bune practici pentru tranziția verde, bazat pe experiența norvegiană, va fi elaborat după un forum desfășurat la București, cu „cel mai mare număr de institute de cercetare participante”

Un Ghid de bune practici în ceea ce privește tranziția verde, destinat decidenților politici și antreprenorilor, este ținta proiectul bilateral norvegian-român Climate Paths, în cadrul căruia, săptămâna aceasta, a avut…
Vezi articolul

EXCLUSIV Rezistența la „enormele presiuni politice” este principala „problemă” a funcționării CNATDCU – acuză 8 membri ai conducerii instituției și Adrian Miroiu, președintele comisiei care ar fi trebuit să analizeze acuzația de plagiat adusă premierului Ciucă. Profesorii se solidarizează cu vicepreședinții Dumitru, Andruh și Banabic

Opt membri ai Consiliului General CNATDCU – conducerea instituției care soluționează plagiatele – își afirmă susținerea față de vicepreședinții forului, Mircea Dumitru, Marius Andruh și Dorel Banabic, și vin cu…
Vezi articolul