„Fiecare ministru, fiecare om care este într-o numită poziție are zile mai bune sau mai proastă, are decizii mai inspirate sau nu”, a fost răspunsul premierului Ilie Bolojan, întrebat într-un interviu publicat marți de G4Media.ro în legătură cu ministrul Educației Daniel David. Șeful guvernului a evitat să se pronunțe în cazul de cenzură a răspunsurilor Institutului pentru Științele Educației. iar în cazul normei didactice a spus că aceasta a crescut printr-o „decizie a coaliției de guvernare” și „nu a ținut de ministrul educației”.
În interviul citat, jurnalistul Cristian Pantazi l-a întrebat pe premier dacă mai are loc în guvern ministrul David, care și-a schimbat radical declarațiile cu privire la norma didactică, iar recent a cenzurat punctul de vedere al IȘE, solicitat de Edupedu.ro.
Premierul a răspuns că „dacă te iei după fiecare decizie mai puțin inspirată, s-ar putea să nu rămâi nici cu miniștrii și nici cu premier în fiecare zi”. „Probabil că și domnul David, legat de aspectele pe care le-ați ridicat, ar fi putut să greșească. Eu nu am toate datele”.
Iar în cazul normei didactice Ilie Bolojan a declarat: „Cert este că creșterea normei didactice nu a ținut de ministrul educației. A fost o decizie a coaliției de guvernare care a fost prinsă în programul de guvernare. Deci e un lucru care nu ține de dânsul”.
Răspunsul integral din interviul G4Media.ro:
„Cristian Pantazi: Dar există și un exemplu de om nou, deci nu unul pe care l-ați moștenit. E vorba de domnul Daniel David, care și el i-a acuzat că a rupt acest contract nescris între clasa politică și cetățeni. El a promis inițial că nu va crește norma didactică la profesori, după care a crescut-o. A promis transparență totală în deciziile de la minister, după care a cenzurat un punct de vedere al Institutului pentru Științele Educației. Mai e locul lui în guvern?
Ilie Bolojan: L-am susținut pe domnul ministru David și în guvernul format la sfârșit anului trecut, având în vedere parcursul domniei sale și cartea de vizită pe care prin munca dânsului și-a câștigat-o în acești ani. Acum, la modul deschis, fiecare ministru, fiecare om care este într-o numită poziție are zile mai bune sau mai proastă, are decizii mai inspirate sau nu. Dacă te iei după fiecare decizie mai puțin inspirată, s-ar putea să nu rămâi nici cu miniștrii și nici cu premier în fiecare zi.
Problema noastră de bază este să urmărim liniile directoare majore care pot crea condiții de schimbare în România, dar în mod inevitabil, în fiecare zi vom greși într-o anumită manieră sau alta. Probabil că și domnul David, legat de aspectele pe care le-ați ridicat, ar fi putut să greșească. Eu nu am toate datele.
Cert este că creșterea normei didactice nu a ținut de ministrul educației. A fost o decizie a coaliției de guvernare care a fost prinsă în programul de guvernare. Deci e un lucru care nu ține de dânsul. În ceea ce privește celălalt aspect, pe care nu-l stăpânesc foarte bine, înțeleg că le-a cerut o nouă analiză. Nu am toate datele, dar v-am spus, chiar dacă este exact așa cum spuneți dumneavoastră, nu poți fi în fiecare zi la cea mai bună formă a ta și uneori iei decizii, poate care sunt neinspirate. Nu sunt aici să scuz pe nimeni, dar v-am spus, nu poți să schimbi oameni în fiecare zi vizavi de de o întâmplare sau alta. Trebuie să urmărim direcțiile majore. Dacă nu le facem, atunci într-adevăr, trebuie să plecăm acasă. Asta e situația, pentru că nu vom avea un impact în ceea ce privește economia României.”
Ștefan Lefter
Matei Pop
G4Media.ro
Alexa Stănescu
24 comments
A început demolarea învățământului românesc.
Cu buldozerul parcă, după un plan (ne)chibzuit, adoptat de ocazie de către șpăgarul național, al cărui duh dezgustător, infect plutește și după demisie peste țară, dar un proiect îndelung vânturat în mass-media, de peste o jumătate de an, ca strategie ideală de reformă, de către psihologul național. Care s-au nimerit, sub oblăduirea indiferentă a prim-ministrului, nu numai să taie bezmetic, de peste tot, cu pixul, cu foarfeca, precum „croitorii pehlivani” ai lui Hans Christian Andersen din „Hainele cele noi ale împăratului”, dar s-au angajat și să croiască împăratului celui nou o viziune, o haină nouă a întregului nostru învățământ, încât la soare să te poți uita, dar la dânsul ba.
Și, astfel, cel mai premiat olimpic al școlii românești, de trei ori medaliat olimpic cu punctajul maxim la olimpiada internațională de matematică, riscă să rămână în istorie ca asistent pasiv la desistematizarea din temelii a învățământului românesc, la umilirea nejustificată, impardonabilă a întregului corp didactic. Asupra profesorilor a fost induse, de mai multă vreme, un dispreț suveran, din sfere înalte, iar din partea populației, o ură inoperantă pentru educația propriilor copii, extinsă apoi împotriva școlii în general.
Domnule Prim-ministru, veniți acum să spuneți, în interviul menționat mai sus, cu referire la ministrul Educației, că aceasta a fost „o decizie mai puțin inspirată”, fiindcă „fiecare ministru, fiecare om care este într-o anumită poziție are zile mai bune sau mai proaste, are decizii mai inspirate sau nu.”?
Nu știu pe care din sensurile din DEX să le aplic cuvântului „inspirație”, cu derivatul „inspirat”: „2. Fig. Stare de tensiune creatoare, forță creatoare. 3. Fig. Gând, idee spontană.” Văzând la ce s-a ajuns, la sacrificarea învățământului preuniversitar și a destinelor a zeci de mii de profesori pentru ideea incertă că s-ar economisi circa două miliarde de euro, nu înclin pentru sensul de „forță creatoare”, ci de „gând, idee spontană”, mai potrivit pentru starea de „gândire și răzgândire” de care a fost stăpânit ministrul educației de peste o jumătate de an, de când s-a văzut în această funcție totuși atât de înaltă. Zi de zi și seară de seară, prezent pe numeroase canale de comunicare, ne-a repetat, din pretinsul său program de guvernare, QX, titularizarea ar trebui desființată, că învățământul preuniversitar suferă de sindromul Frankenstein, că liceele din România se află în „în epoca de piatră” etc. În tot ce se întâmplă acum în mod iremediabil nu este o „inspirație” de moment, pe care dv. ați luat-o de bună, devenind lege, în locul unei legi mult mai echilibrate (198/2023), ce respectă, în bună măsură, principii fundamentale, constituționale și ale drepturilor omului, dezbătută și răzbătută timp de câțiva ani.
DECI NOUA LEGE, CU PREVEDERILE DE MODIFICARE A LEGII 198/2023, ESTE PRODUSUL UNEI „ZILE PROASTE” ȘI AL UNEI „INSPIRAȚII” NEFERICITE?
CINE ÎȘI ASUMĂ RĂSPUNDEREA, DUPĂ DEMISIA DE ACUM CÂTEVA ZILE, PENTRU LIPSA DE INSPIRAȚIE CARE AFECTEAZĂ O TREIME DIN POPULAȚIA ȚĂRII, CADRE DIDACTICE, ELEVI ȘI PĂRINȚI? Profesorii titulari trebuie „să-și caute ore” în alte școli, care nici acestea nu au ore în plus pentru propriii profesori, școlile rurale, împrăștiate, mai mult decât în orașe, prin munți și pe câmpii, la mari distanțe unele de altele, vor fi lipsite de conducere și de coordonare coerentă, mărirea numărului de elevi din clasă, cu efecte de durată asupra calității procesului de educație,
Este o funcție de mare răspundere pentru destinul și cariera a peste 200 000 de profesori, mai tineri sau mai în vârstă, foarte mulți deloc mai prejos decât atitudinea academică afișată de domnul ministru de multe ori cu ostentație, mai buni cunoscători ai istoriei și ai realităților din învățământul preuniversitar și, de ce nu, din cel european. Sigur, este și profesorul om „cu zile și mai bune sau mai proaste”, dar înțelegerea de la nivelul ministerial față de subalterni nu ar admite nicidecum că și învățătorul sau profesorul este și el OM, că nu este mai puțin pregătit decât omologii lui din străinătate, pe care domnul ministru ni-i dă mereu ca exemplu.
Răspunderea este cu mult mai mare, cu cât o lege de radicalitatea acesteia nu poate sta nicidecum sub semnul „unor zile mai proaste”, nici al „inspirației” de moment, fiindcă, până la urmă, nu este vorba numai de clasa profesională cea mai hulită acum de comunitate, profesorimea, atacată și subminată din toate părțile, ci implică și cel puțin o treime din populația țării, peste 3 milioane de elevi și aproape de două ori mai mulți părinți, amăgiți cu insistență că participă la un amplu demers reformist.
Toată degringolada ce va urma reia și comprimă un întreg calendar al mobilității personalului didactic, început în luna ianuarie și aproape încheiat cu publicarea rezultatelor participanților la Concursul național de titularizare în învățământ, cărora li se vor oferi, în perioada 31 iulie – 4 august, posturi și catedre deja publicate înainte de promulgarea Legii nr. 141/2025, „legea austerității”, care, cu incalculabile consecințe, a pus și în seama învățământului diminuarea deficitului bugetar. Ca să se spună, în caz de contestații, inclusiv juridice, că s-a parcurs până la capăt graficul acțiunilor prevăzute în Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic pentru anul 2025-2026 și că abia după aceea au intervenit schimbările din Legea 141/25.07.2025! Posturi, catedre și ore care, oficializate prin decizii ale inspectoratelor școlare sau numai în procese-verbale, dobândesc valoare juridică, noii candidați intrând în competiție, de ce nu, cu profesorii care vor avea restrângeri de activitate!
Absurdul și haosul total al situației se amplifică deci prin reluarea, comprimarea și suprapunerea, în numai câteva zile, a tuturor acțiunilor de mobilitate a personalului didactic din ultima jumătate de an: reîncadrări la nivel de școală, completarea catedrelor (dacă mai avem cu ce?), stabilirea profesorilor cu restrângeri de activitate și rezolvarea lor (unde?), iar de pretransferări nici nu mai poate fi cazul. Nenumărate prilejuri de abuzuri și acte de corupție, într-o perioadă atât de complicată și tensionate.
Toate acestea sunt precedate de reorganizarea rețelei școlare, de comasarea unităților școlare cu mai puțin de 500 de elevi, cu trecerea la catedră a peste 900 de directori de școli, suspecți de îmbuibare pe seama bugetului, comparați, probabil, de tăietorii din pix, cu miile directori, directori adjuncți, administratori, secretare, de membri ai consiliilor de administrație din companiile de stat, remunerați cu mii de euro.
Iată o „decizie mai puțin inspirată” care s-a abătut, „într-o zi mai proastă”, ca un nor de furtună, asupra educației, domeniu de securitate națională. E o scuză această afirmație, o încercare de a abate răspunderea de la autorul real al acestei întregi degringolade, căruia i s-a dat de către mai-marii săi credibilitate maximă? Și-a imaginat domnul ministru, prin această decizie „mai puțin inspirată”, haosul pe care l-a pus în mișcare, ca în „Ucenicul vrăjitor”, de Johann Wolfgang von Goethe? Îl scuză afirmația premierului că „decizia nu a ținut de ministrul educației”, deși aceasta transpune cu prisosință ideile sale promovate în Programul QX, definit de el însuși „program de guvernare” încă înainte de a fi confirmat din nou în funcție.
Și este suficient să spui că aceste propuneri au fost „adunate și asamblate în acest program, care este asumat de către toate partidele care sunt parte a coaliției”? De regulă, lucrul în colectiv nu are totdeauna rezultate pozitive. Trebuie să fie la sfârșit o minte limpede, care să încadreze forma finală în normele redactării textelor juridice, din Legea 24/2000, actualizată în 2025:
„Art. 13, lit. d) proiectul de act normativ trebuie să fie corelat cu dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului și ale protocoalelor adiționale la aceasta, ratificate de România, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.”
Pentru a stopa toată această iremediabilă și infinit mai costisitoare bulversare a sistemului de învățământ, mult mai costisitoare decât cele două miliarde de lei calculate pur și simplu din pix de contabili limitați numai la formulele de calcul, ar trebui ca domnul premier să spună „STOP și reașezați oamenii și lucrurile la locul lor!”. Bineînțeles cu optimizările necesare și cu acțiuni pozitive de reabilitare a statutului profesorului în comunitate, nu prin tensiunea insuportabilă creată în ultima jumătate de an în sistemul de învățământ. Mai este prea puțin timp, dar din practica guvernamentală anterioară s-au mai văzut astfel de măsuri, rectificate prin ordonanțe de urgență, prin care s-au readus lucrurile în făgașul firesc.
Afirmații de felul „dacă te iei după fiecare decizie MAI PUȚIN INSPIRATĂ, s-ar putea să nu rămâi nici cu miniștri și nici cu premier în fiecare zi” nu sunt operante în luarea unor decizii pe deplin fundamentate, de către autentici cunoscători ai realității. Este și aceasta o concepție „mai puțin inspirată”, care poate permite și alte erori legislative grave, iar învățământul chiar are nevoie de profunzi cunoscători ai realității.
PĂI ATUNCIPENTRU CE MAI AVEM MINIȘTRII? La ce mai avem guvern? Ia desființați-le și reducem deficitul! Dacă tot coaliția face și desface (cu toate că nu cred conform ultimelor declarații ale celui care mai este încă ministrul educației)! Păi nu tot această coaliție a distrus România? Nu tot „anumiți” specialiști (ONG, OMV, etc) au contribuit și la noua lege a educației?
Eu nu am toate datele zice Bolojan
Eu nu am știut de Anastasiu zice Bolojan.
Eu il susțin pt munca din trecut nu pt ca a greșit azi zice Bolojan.
E clar. Am crezut că Boc a avut un guvern sinistru
Bolojan il depășește cu muuult.
PS
Era un film Predator in care oamenii erau vânați sistematic și eliminați.
Asta pare sa se întâmple acum
Anul acesta 15.000, apoi alti 20.000.
Dacă sistemul nu răspunde prin blocarea generala a a activității educatinale va rămâne definitiv îngropat.
Intrebarea este cum se face ca de fiecare data cand vine vorba despre taieri si austeritate primii care sunt sacrificati sunt profesorii ?!!! Care este motivul, sunt cei mai slabi, cei mai slugarnici, care stiti sigur ca nu vor cracni ?!!! Cum de incepeti cu ei de fiecare data ?!!! Nici macar nu o faceti asa mai cu perdea, le trageti primii presurile de sub picioare … dar de fapt copiilor si nepotilor vostri le puneti in pericol viitorul ! Chiar daca in paralel le luati nu stiu cate masini sau proprietati !!! Cat priveste treaba cu profesoru’ ministru daca mai sunt din cei care cred ca aia care ajung acolo ajung de cat de buni sunt ei si cat le pasa lor de tagma din care fac parte este totusi momentul sa inteleaga nu numai ca nu este adevarat dar daca ar fi mai atenti ar observa ca acest profesori sunt pregatiti din timp de servicii, ei sunt oamenii lor in mod cert, ies la bataie la inceput cu idei rezonabile, ca in jocul politistul rau si politistul bun, dupa care interesele si ordinele sunt altele si trebuie sa acheseze orice s.ar intampla !!! Adevarul si normalitatea nu mai au nicio importanta daca interesele o cer … iar institutiile de stat sunt si ele aservite !!! Una peste alta nu este nicio surpriza in comportamentul ministrului iar spalarea se face tocmai pentru ca au realizat ca prea ii lovesc pe profesori primii din toti bugetarii in conditiile in care si salarile lor au fost marite ultimile … Practic marirea a fost valabila nici un an !!!
Coaliția o să deconteze distrugerea învățământului, să nu cereți voturi din partea profesorilor pentru că o să primiți o …….
Deci cu totii, cei de la guvernare, au avut un dinte impotriva profesorilor. Pare normal, ca ii tot intreaba lumea de BAC sau de studii.. Ce atata carte, Sunt oameni realizati, cu partide, cu afaceri, cu copii de bagat prin ambasade si consulate, ce sunt stresati cu nimicuri.
Sindicatele ori sunt nule ori au stiut si au stat pe burta. Acum degeaba joaca teatru. Unica forma de presiune ar fi boicotarea BAC-ului de toamna, dar asta ar insemna verticalitate.
Meseria de profesor nu va mai atrage nici in absolvent cat de cat pregatit!
Pa si pusi, ati salvat bugetul dar ati ingropat tara!
Suveranisti din toate zarile, uniti-va (cred ca isi freaca deja mainile de bucurie)!
Este destul de surprinzător să vezi cum premierul Bolojan încearcă să-și „acopere” ministrul educației în privința creșterii normei didactice, spunând că decizia aparține coaliției de guvernare. Totuși, a-l apăra spunând că dacă s-ar lua după fiecare decizie neinspirată ar rămâne fără miniștri și fără premier nu pare o scuză convingătoare, ci mai degrabă o evitare a responsabilității.
Mai mult, în ultimele zile, același ministru al educației a fost acuzat de cenzurarea unui raport de cercetare realizat de ISE, ceea ce ridică semne serioase de întrebare despre transparența și independența în domeniul educației.
În loc să dea explicații clare și să-și asume răspunderea, se încearcă mutarea vinovăției pe „coaliție” și crearea impresiei că orice critică este un atac la persoană. România merită o guvernare care să-și asume deciziile, mai ales când acestea afectează educația și viitorul țări
atâta doar că David a avut muuuuulte decizii neinspirate,nu una…
deci admite că deciziile sunt proaste…e mare dezamăgire Bolojan și guvernarea lui
Ce bine ar fi fost dacă am fi știut de toate cele câte le planifică partidele politice spre mai binele nostru, al țării, spre reducerea deficitelor, înainte de alegeri. Oare ce coaliția ar fi fost astăzi la putere? Dar candidații, partidele care i-au susținut pe aceștia, toate televiziunile ne-au aburit cu fel de fel de lucruri. Sau ne-om fi lăsat noi aburiți? Oricum, de vrăjeli se țin toți și acum, după alegeri. Oare altă cale chiar n-ar mai fi existat decât cea a actualei coaliții? Unde o fi partidul, unde or fi partidele care să cuprindă niște oameni serioși, pricepuți și România să nu tot ajungă la curbe de sacrificiu. Au trecut atâția ani de la Revoluția din 1989. Ne-am săturat să tot muncim pe nimic. Ne-am săturat când vine și rândul lucrătorilor să câștige ceva mai bine să li se spună că, ce să vezi, salariile lor umflă cine ce știe ce deficit ori inflația, n-au în spate nu știu ce performanțe și că dacă cei din mediul privat muncesc pe nimic de ce n-ar face și cei din sectorul bugetar la fel. Cei ce au ajuns în fruntea țării n-au înțeles prea multe din ce vor cele două Românii care s-au înfruntat, degeaba, în alegerile din mai 2025. Noi am rămas cu cearta, iar ei își văd de ale lor. Nu degeaba fantoma comunismului a ajuns să nu-i mai sperie pe atâția români. Dar nu-i nimic, mai sunt alegeri.
Chiar nu este de gasit un om care ar putea fi ministru al învățământului și care sa aibă măcar putina integritate? Eu tot sper că își va da demisia actualul ministru după cenzura /declarațiile absolut înfiorătoare. Acum apare prim ministrul și il susține??!! Parca mergem din ce în ce mai rău, cel puțin la nivel de învățământ.
Bolojan și guvernul sau e un fel de doctorul Ciomu,taie fara să gândească și apoi da de necaz că nu știe cum să mai respire.Cat despre domn ministru ,el e încă cu capul in nori ii trebuie psiholog
.
Păi de ce nu ați zis în campania electorală de treaba asta? Ați mințit prin omisiune…
Dar eu nu mint când spun ca peste 4 ani, la alegeri, eu n-o sa mai merg la vot nici dacă alternativa ar fi Stalin reincarnat.
Deci nu ministrul a decis creșterea normei didactice. Probabil nici comasarea școlilor, nici treaba cu bursele. Bolojan vrea să îi spele imaginea. Cică e decizia coaliției de guvernare. Dacă îl întrebi cine a venit cu ideea, nu o să spună. Când urmează să se stabilească o vină, ea devine colectivă, ca să nu răspundă, de fapt, nimeni.
Așadar, o entitate abstractă, numită coaliția de guvernare, ia decizii de care nu sunt răspunzători membrii coaliției de guvernare, printre care Daniel David. Am înțeles, să trăiți! Așa ne-a fost scris.
Când sunt la ananghie, oamenii cumsecade își protejează ce au mai drag, copiii. Nu încep tăierile cu ei.
Stiti cum vad eu acest guvern? Daca ar fi un razboi, ar imbarca mai intai toti barbatii in trenuri si i-ar duce la loc safe ca vezi doamne sa nu se piarda samanta romaneasca si ar lasa acasa sa lupte femeile si copiii. De cand lumea si pamantul si rai su buni, si sanatosi si nebuni, au protejat copilul si femeia, nu au lovit prima data in ei, nu i-au trimis in linia intai. Femeia aia care a nascut si creste un copil acasa va plati CAS, desi cat a muncit a dat CAS la stat. Dar curvva care s-a fuxtut de la 13 ani si a ajuns cu burta la gura are 700 lei bursa lunar.
Cum Dumnezeu se întâmplă că toate deciziile politice încep mereu cu educația??? Marea pierdere în educație. Sa nu mai pună ministerul pe pagina de Facebook nimic legat de olimpici,nu au nici un merit, meritul este al elevilor, profesorilor și părinților. 0% implicare ministerul.
Simplu, pentru că toți cei care ne conduc, „oamenii politici”, au sechele din perioada școlii.
Ba da, se implică și Ministerul Educației, inspectoratele, Academia Română și universitățile. Cum să nu se implice? Doar că nu în ce trebuie.
Nu ați observat că, la fiecare participare a României la olimpiade internaționale, profesorii care au muncit ani de zile cu elevii sunt sistematic dați la o parte? În locul lor, ca însoțitori ai loturilor, apar tot felul de trepăduși de carieră, gen Andruh sau Gologan – autointitulați „mari coordonatori”, dar în fapt fripturiști de protocol.
Acești indivizi n-au văzut elevii decât, poate, în fotografii. Nu au stat cu ei la clasă, nu le-au corectat sutele de teste, nu i-au sprijinit în crizele lor de demotivare. Dar când vine vorba de plecat două săptămâni prin străinătate, în plină vacanță, pe bani publici, însoțiți de prime grase, îi vezi primii la poartă. Tot ei apar în poze, în interviuri, în rapoarte triumfaliste. Tot ei iau gradatii de merit, ordine și medalii – ca niște comisari de glorie nemuncită.
Între timp, profesorul de la clasă, cel care a format elevul de la zero, rămâne acasă, ignorat, invizibil. Nu primește nimic. Nici măcar o mulțumire oficială. De parcă munca lui ar fi fost un accident colateral al sistemului.
Asta e România reală, în care meritul e confiscat de cei cu „funcție” și „relație”, iar munca adevărată e tratată ca un detaliu neimportant.
Să sustină coalitia bac-ul din august!
Participarea nu este obligatorie, profesorii obedienti vin din concediu pentru asta. Mai bine pierzi acum 3 firfirei decat mai multi in lunile urmatoare. Fara bac-ul de toamna sunt lovite si universitatile, multe nu si-au ocupat locurile din iulie!
Hai, boicot bacul de august!!
Asa faceti voi, va razbunati pe elevi. Tipic pentru sisteme bolnave.
Uite cine vorbește. Tu când vrei să protestezi, ce faci? Te duci ca sclavul la muncă și nu crâcnești, poate-poate te bagă stăpânul în seamă să te mângâie pe cap. Suflet de slugă obedientă, mă mir că nu te-au pus deja ministru.
Eu când protestez, fac asta în așa fel încât să nu sufere cineva care nu este vinovat de situația respectivă și este prins la mijloc. Asta înseamnă să îți pese cu adevărat. Legea spune că sistemul de educație este focalizat pe beneficiarii lui (adică elevii), nu pe oamenii din sistem. Știu că asta nu le convine deloc celor din sistem, motiv pentru care există tot acest cor de vuvuzele care urlă de parcă două ore în plus la catedră din aceleași 40 pe săptămână ar fi sfârșitul lumii. Dar când sistemul produce 50% analfabeți funcțional, și nimeni nu răspunde pentru asta, iar tu să vrei să te răzbuni în continuare pe elevi, după ce le-ai distrus viitorul, lucrul ăsta demonstrează că ești dintr-un alt film. Trezirea!
Politicienii se razbuna pe elevi.
Profesorii au lasat tot timpul de la ei din cauza asta am ajuns aici.