Premiul Nobel pentru Fizică 2019 a fost câștigat de cercetătorii James Peebles, Michel Mayor și Didier Queloz, pentru „noi perspective privind locul nostru în univers”

1.571 de vizualizări
Premiul Nobel pentru Fizică 2019 a fost câștigat de cercetătorii James Peebles, Michel Mayor și Didier Queloz, pentru „noi perspective privind locul nostru în univers”, a anunțat marți, 8 octombrie, Comitetul Nobel reunit la sediul Institutului Karolinska din Stockholm.

James Peeblescercetător la Princeton University, USA – este premiat pentru descoperirile teoretice în cosmologia fizică.

Oamenii de știință Michel Mayor – University of Geneva, Elveția, și Didier QuelozUniversity of Geneva, Elveția, și University of Cambridge, Marea Britanie primesc distincția pentru descoperirea unei exoplanete ce orbitează în jurul unei stele similare soarelui, a explicat Comitetul Nobel.

Vezi aici mai multe detalii despre Nobelul pentru Fizică din acest an


În urmă cu un an, Nobelul pentru Fizică a fost obținut de francezul Gérard Mourou – cunoscut în România ca ‘părintele științific al laserului de la Măgurele’, alături de americanul Arthur Ashkin și de canadianca Donna Strickland, pentru invenții inovatoare în domeniul fizicii laser.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, Gérard Mourou declara în urmă cu un an că este “implicat în mod real în proiectul din România, cu ELI-NP”, care are “o contribuție unică, alături de celelalte unități”, la acordarea prestigioasei distincții.

Donna Strickland, cercetătoare din Canada, a fost a treia femeie din istorie laureată cu Premiul Nobel pentru Fizică, scrie Agerpres, într-un documentar despre premiile Nobel acordate în Fizică. Dintre cei 210 oameni de știință care au primit prestigioasa distincție, doar două au fost femei, până anul trecut: Marie Curie și Maria Goeppert-Mayer.

Cel mai tânăr laureat nu doar în Fizică, ci al tuturor premiilor Nobel, a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani în 1915 când a primit prestigioasa distincție, alături de tatăl său, se arată în documentarul realizat de Agerpres. La polul opus se află Arthur Ashkin care avea 96 de ani, în 2018, când a primit premiul.

Primul Premiu Nobel pentru fizică i-a fost înmânat, în 1901, lui Wilhelm Röntgen, pentru descoperirea razelor X.

Printre laureații Nobelului în domeniul fizicii, de-a lungul istoriei de peste 100 de ani a premiului, s-au numărat: Max Planck (1918, pentru descoperirea energiei cuantice); Albert Einstein (1921, pentru descoperirile privind teoria fizicii, precum şi pentru descoperirea legii efectului fotoelectric); Niels Bohr (1922, pentru investigaţiile asupra structurii atomului şi a radiaţiilor emanate de acesta); Wolfgang Pauli (1945, pentru descoperirea Principiului de excludere, numit şi Principiul Pauli); John C. Mather şi George F. Smoot (2006, pentru descoperirea formei de materie neagră şi a caracteristicii anizotropice a radiaţiei cosmice de fundal); Yoichiro Nambu, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa (2008, pentru descoperirile în domeniul fizicii particulelor); Saul Perlmutter, Brian Schmidt şi Adam Riess (2011, pentru descoperirea faptului că Universul este în expansiune accelerată, prin observarea supernovelor îndepărtate); belgianul Francois Englert şi britanicul Peter Higgs, în 2013, pentru descoperirea teoretică a necesităţii existenţei unei particule care să confere masă tuturor celorlalte particule subatomice.

Citește și:


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Energia electrică ar urma să fie raționalizată, iar serviciul de pază suspendat în Casa Academiei Române de lângă Parlament, sediul mai multor institute, din cauza tăierilor bugetare / Ioan Dumitrache, Academia Română: Nu este nicio problemă, voi discuta cu directorul care a luat decizia și se va rezolva

Institutele Academiei Române care au sedii în Casa Academiei, imobil de pe Calea 13 Septembrie din București, au fost informate, miercuri, în legătură cu o serie de măsuri pentru reducerea…
Vezi articolul

Testarea aleatorie a populației, pe un eșantion reprezentativ, este esențială în combaterea pandemiei Covid-19 și protejarea societății și a economiei – profesori de la London School of Economics

Doi profesori de la London School of Economics (LSE) se alătură vocilor care insistă că testarea aleatorie a populației, pe un eșantion reprezentativ și indiferent de existența simptomelor, este sențială…
Vezi articolul

EXCLUSIV Rezistența la „enormele presiuni politice” este principala „problemă” a funcționării CNATDCU – acuză 8 membri ai conducerii instituției și Adrian Miroiu, președintele comisiei care ar fi trebuit să analizeze acuzația de plagiat adusă premierului Ciucă. Profesorii se solidarizează cu vicepreședinții Dumitru, Andruh și Banabic

Opt membri ai Consiliului General CNATDCU – conducerea instituției care soluționează plagiatele – își afirmă susținerea față de vicepreședinții forului, Mircea Dumitru, Marius Andruh și Dorel Banabic, și vin cu…
Vezi articolul