Greva de anul trecut a profesorilor, chiar în perioada adoptării noilor legi ale educației, este dată drept dovadă a „democrației ca formă fără fond” în România, sub actuala guvernare, într-un raport privind „Starea democrației în 2023”, publicat de mai multe organizații neguvernamentale. Documentul, care enumeră o lungă serie de abateri de la regulile democrației în numeroase domenii, de la justiție la activitatea ministerelor, face trimitere în mod repetat și la atitudinea Ministerului Educației, dar și a altor autorități când vine vorba despre situația din învățământ.
- Materialul, prezentat pe larg de G4Media.ro, este realizat de Centrul pentru Inovare Publică, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, ActiveWatch și Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI
Raportul se exprimă foarte critic la adresa guvernului și Ministerului Educației atunci când atinge tema dialogului social și a reformei în educație. Astfel, răspunsul autorităților la cele mai mari demonstrații ale profesorilor din istoria recentă, în contextul în care coaliția majoritară „se arată campioana reformei în educație”, este încadrat la capitolul ”Democrație ca formă fără fond” al raportului citat:
- „Un alt recul al mecanismelor de participare s-a înregistrat în ceea ce privește dialogul social. Anul 2023 a adus cel mai mare protest al sindicatelor din ultimul deceniu, greva profesorilor. Însăși faptul că s-a ajuns la grevă, în contextul în care coaliția majoritară se arată campioana reformei în educație, arată că, undeva, dialogul s-a rupt. După mai multe săptămâni de protest, guvernul și sindicatele au ajuns la un acord al cărui punct central este majorarea salariilor, cu precădere cele ale profesorilor debutanți, începând cu anul 2024. Lipsa de încredere între cele două părți a fost subliniată de insistența sindicatelor ca acordul să fie codificat într-un act normativ cu putere de lege. În cele din urmă, guvernul a cedat și a adoptat o ordonanță de urgență. Din păcate pentru democrație, guvernul nu și-a respectat integral cuvântul: deși salariile profesorilor au crescut prin bugetul de stat pentru anul 2024, creșterile sunt mai mici decât cele promise, în special în cazul debutanților.”
Ministerul Educației și alte autorități – criticate pentru lipsă de transparență, mimarea transparenței, poziții pe tema datelor cu caracter personal
Acesta nu este singurul punct în care analiza ONG-urilor face trimitere la atitudinea ministrului Educației, a Ministerului sau a altor autorități, în domeniul educațional.
Raportul notează „lipsa de transparență” în elaborarea legilor educației și modul cum ministra Ligia Deca a ajuns chiar să restricționeze comentariile pe pagina sa de Facebook, sau, dimpotrivă, să permită valuri de comentarii laudative, în contextul raportului Pisa 2022:
- „În februarie 2023, în contextul lipsei de transparență cu privire la proiectele de legi ale educației, publicația Libertatea relata că ministra educației, Ligia Deca, ar fi restricționat comentariile pe pagina sa oficială de Facebook. În același context, Ligia Deca i-ar fi retras atribuțiile unui secretar de stat care a criticat legile educației. Ceva mai târziu, în noiembrie, ministra Deca afirma că angajații ministerului filtrează și șterg comentarii negative de pe pagina sa de Facebook. O lună mai târziu, în timp ce presa vorbea despre concluziile raportului PISA 2022, arătând că România este pe penultimul loc din Europa, pe pagina oficială a ministrei curgeau comentarii laudative postate de conturi ale unor falși utilizatori Facebook.”
La capitolul referitor la secretizarea abuzivă a informațiilor de către autorități, același document notează, în legătură cu elaborarea legilor educației: „Într-un alt caz, Ministra Justiției, Alina Gorghiu, a decis secretizarea avizului ministerului cu privire la proiectele de legi ale educației. În baza acestei decizii, ministerul a refuzat să comunice informațiile chiar și parlamentarilor. Un parlamentar din opoziție, senatorul Ștefan Pălărie, a fost nevoit să se adreseze instanței pentru a obține documentele. Senatorul a obținut o decizie favorabilă pe fond și ministerul nu a mai așteptat judecarea apelului, ci a desecretizat informațiile respective. Între timp însă, dezbaterea privind proiectele de lege se încheiase, iar legile au fost adoptate în ciuda gravelor carențe semnalate chiar de Ministerul Justiției în avizul respectiv.”
La capitolul dedicat invocării abuzive a prevederilor referitoare la datele cu caracter personal, Ministerul Educației este dat drept exemplu de instituție publică unde, în 2023, a fost invocată excepția privind aceste date: „Totuși, și în 2023 există instituții publice care invocă excepția privind datele cu caracter personal. Spre exemplu, astfel de răspunsuri au fost primite de Centrul pentru Inovare Publică (organizație membră a Coaliției ONG-uri pentru Cetățean) de la Autoritatea Electorală Permanentă, de Asociația Elevilor din Constanța de la Ministerul Educației, sau de Centrul Filia de la o Direcție de Sănătate Publică”
Tot Ministerul Educației a transmis un răspuns ce face trimitere la „proceduri deliberative” pentru a refuza să prezinte documente care au fundamentat Ordine de ministru, la cererea Asociației Elevilor din Constanța.
Iar la capitolul „ De prea multe ori, transparența decizională este doar o formalitate”, raportul notează cazul unei fundații chemate să ofere propuneri într-un termen foarte scurt, caz în care ”nu poate fi vorba de o consultare reală”:
- ”Un alt exemplu emblematic a fost semnalat de Fundația Roma Education Fund. Aceasta a fost invitată să contribuie cu propuneri la acțiuni ale Departamentului pentru Relații Interetnice din Guvernul României, privind promovarea interculturalității și crearea unui mediu școlar incluziv, revizuirea programelor școlare și promovarea la nivel public a istoriei romilor prin amplasarea Monumentului Sclaviei Romilor. Invitația a sosit prin email într-o zi de vineri, iar termenul de răspuns a fost după doar patru zile, dintre care două de week-end. În mod evident, nu poate fi vorba de o consultare reală pe teme complexe într-un astfel de termen”.
În ceea ce privește „Datele personale și supravegherea în era digitală”, ministra Ligia Deca este iarăși menționată cu declarațiile sale în discuțiile despre folosirea camerelor video în casă:
- „Ministra educației, Ligia Deca, afirma, în aprilie 2023, că pornirea permanentă a camerelor video din sălile de clasă poate reprezenta o posibilă soluție în combaterea violenței din școală. Curtea europeană a drepturilor omului a clarificat încă din 2017, în cazul Antović and Mirković v. Montenegro, că supravegherea continuă a orelor de curs încalcă dreptul la viață privată. Ulterior, instituții de învățământ precum Liceul „Onisifor Ghibu” din Oradea au declarat că vor adopta soluții de recunoaștere facială a persoanelor care intră în incinta instituției. Asociația pentru Tehnologie și Internet (membră a Coaliției ONGuri pentru cetățean) a trimis o sesizare către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) o sesizare cu privire la folosirea la intrarea în școli, a sistemelor de monitorizare cu recunoaștere facială, precum și cu privire la proiectul de lege PLX 776/2023 care caută să extindă monitorizarea în spațiul public pe care o pot implementa instituțiile din domeniul siguranței publice. Atât actul normativ, cât și sistemele implementate de instituții de învățământ, nu oferă garanții adecvate de prelucrare a datelor cu caracter personal, iar folosirea unor astfel de sisteme poate duce la auto- cenzura comportamentului cetățenilor în spațiul public.”
C.I.
Adriana Vișean
Lazăr Vlăsceanu
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
Costin Ionescu